Ap.2:12-17

Cea de-a treia biserică din Asia Mică care a primit o scrisoare din partea Domnului Isus, este biserica din Pergam. Dacă Biserica din Efes, a pierdut dragostea dintâi, iar biserica din Smirna și-a pierdut membrii în timpul prigoanelor, Biserica din Pergam, a pierdut Adevărul Cuvântului lui Dumnezeu. Pentru a înțelege acest fapt, trebuie să luăm în considerare:

1.    DESCRIEREA  bisericii care a pierdut Adevărul

Biserica Pergam a fost înființată în orașul care a purtat același nume (Bergama din Turcia de astăzi), situat la 160 km. nord față de Efes, 100 km. nord față de Smirna și 26 km. spre uscat față de Marea Egee. Pergamul a fost cunoscut ca un oraș cultural, fiindcă aici a funcționat o mare bibliotecă în care au fost adunate peste 200.000 de volume. În același timp, Pergamul a fost și un renumit centru comercial, numărându-se printre orașele importante de pe țărmul Mării Egee,  prin care treceau caravanele poștale și cele comerciale. În același timp, Pergamul era un vestit centru medical, fiindcă aici funcționa Asclepionul, un sanatoriu în care bolnavii erau tratați cu ape vindecătoare.

Acest oraș a fost cunoscut însă și ca un puternic centru religios, iar acest aspect era cel predominant.   Aici au fost înălțate temple impunătoare pentru Atena, cea mai mare divinitate a mitologiei grecești și pentru Isis, zeița bunăstării, căsătoriei și-a înțelepciunii la egipteni.  Pe lângă templele construite pentru aceste zeități, în Pergam au mai fost înălțate temple și altare și pentru Asclepius, Dionisos și Zeus. În cinstea lui Zeus, despre care cei din Pergam spuneau că s-a născut în cetatea lor, a fost înălțat un altar impunător, spre care trebuia să urci multe trepte, prefigurând astfel efortul și jertfa depusă pentru închinare, dar și măreția zeului căruia te închini.

În cinstea lui Ascalepius, considerat zeul vindecării, în Pergam a fost promovat  ”caduceul”  șarpele cu două capete atârnat pe o prăjină, care a devenit un simbol al orașului Pergam și un însemn larg răspândit în lumea medicală.

Nu se știe exact cine a întemeiat biserica din Pergam, dar cartea Faptele Apostolilor menționează faptul că în a doua călătorie misionară, apostolul Pavel a trecut prin provincia Misia, zonă în care era localizat orașul Pergam (Fapte 16:7-8), sau, se poate că tot el să fi vizitat acest oraș, unde a predicat Evanghelia și a înființat biserica, în cea de-a treia călătorie misionară, prin misiunile desfașurate în timpul celor doi ani petrecuți la Efes (Fapte.19:10).

Numele Pergam, conține în componența sa prefixul ”per” care înseamnă ”amestecat” și sufixul ”gamos” care înseamnă ”căsătorie”. Potrivit etimologiei acestui termen, putem spune că Pergam înseamnă ”căsătorie amestecată”, iar biserica din acest oraș a rămas cunoscută ca ”o biserică căsătorită cu statul”, sau ca ”o biserică a compromisurilor”, fiind amestecată cu filozofia, cultura și religia păgână.
Deoarece în scrisoarea adresată acestei biserici este menționat ”îngerul bisericii din Pergam” (Ap.2:12), ne ajută să spunem că atunci cînd ne referim la biserica Pergam înțelegem că aceasta a fost  o biserică reală , care a existat în timpul secolului doi și trei al erei creștine, în orașul cu același nume.

Afirmația ”cine are urechi să asculte”, arată că acest mesaj este adresat și pentru fiecare dintre noi care avem urechi.Iar,  faptul că termenul Biserică apare și la plural ”ce zice Bisericilor Duhul” (Ap.2:17), arată că mesajul transmis bisericii din Pergam este adresat în aceeași măsură și tuturor bisericilor care în decursul istoriei au trecut prin aceleași provocări.
Din perspectivă profetică însă, biserica Pergam prefigurează etapa istorică a Bisericii din perioada anilor 325-590 d.Hr., respectiv din momentul în care împăratul Constantin a decretat libertatea creștinilor, până la instituirea ierarhiei bisericești (clerul care îl avea în frunte pe Papă).

Așa cum Biserica din Pergam a pierdut Adevarul, tot așa, în această perioadă istorică, Biserica Universală s-a depărtat de Cuvântul lui Dumnezeu și a acceptat învățături greșite.
După ce am făcut cunoștință cu biserica din Pergam, cadrul în care aceasta a existat și semnificațiile experiențelor prin care a trecut, înțelegem că această biserică a pierdut Adevărul, urmărind:

2.    DOVEZILE care arată că biserica a pierdut Adevărul

Faptul că membrii Bisericii din Pergam au pierdut Adevărul, adică  s-au depărtat de Cuvântul lui Dumnezeu, este descoperit chiar de Domnul Isus, care în scrisoarea pe care le-a adresat-o, afirmă:
Ştiu unde locuieşti: acolo unde este scaunul de domnie al Satanei. Tu ţii Numele Meu şi n-ai lepădat credinţa Mea nici chiar în zilele acelea când Antipa, martorul Meu credincios, a fost ucis la voi, acolo unde locuieşte Satana.

Dar am ceva împotriva ta. Tu ai acolo nişte oameni care ţin de învăţătura lui Balaam, care a învăţat pe Balac să pună o piatră de poticnire înaintea copiilor lui Israel, ca să mănânce din lucrurile jertfite idolilor şi să se dedea la curvie.  Tot aşa, şi tu ai câţiva care, de asemenea, ţin învăţătura nicolaiţilor, pe care Eu o urăsc.” (Ap.2:13-15).
Afirmațiile ”scaunul de domnie al Satanei”, ”acolo unde locuiește Satana”, ”învățătura lui Balaam” și ”învățătura Nicolaiților”, făcute de Domnul Isus în scrisoarea pe care le-a adresat-o, arată că biserica din Pergam a pierdut Adevărul, datorită:

a.  Mediului în care au trăit.
 Dacă în Smirna era o sinagogă a Satanei, formată din iudeii  care îi batjocureau pe creștini (Ap.2:9/c), în Pergam, starea moral spirituală era mult mai decăzută.
Însuși Domnul Isus numește acest oraș ”locul unde este scaunul de domnie al Satanei”, sau, ”acolo unde locuiește Satana” (Ap.2:13). Aceste afirmații arată că prin practicile și ritualurile de la templele păgâne, locuitorii Pergamului au ajuns într-o stare de imoralitate, de idolatrie și stăpânire demonică.
Scaunul de domnie al Satanei, poate fi o referire la altarul lui Zeus (zeul războiului la romani), care era o construcție impunătoare, unde se aduceau jertfe pentru Cezar, dar și la simbolul orașului (caduceul, șarpele cu două capete), care este o reprezentare simbolică a diavolului, șarpele cel vechi (Ap.12:9).
Pergamul a ajuns un oraș păgân stăpânit de puterea întunericului, fiindcă aici s-au refugiat   preoții care au slujit la templele păgâne din Babilon, care după cucerirea Babilonului de către Cir, sau oprit pentru o vreme în Pergam, înainte ca să ajungă la Roma. Manifestările prezenței puterii întunericului, precum și învățăturile și ritualurile păgâne practicate la templele din oraș și-au pus amprenta și asupra creștinilor, care s-au depărtat de Adevăr, acceptând învățăturile păgâne.

  b. Alegerile pe care le-au făcut. Pierderea Adevărului de către membrii bisericii din Pergam a fost cauzată nu numai de factori externi, ci și de cei interni, reprezentând alegerile pe care ei înșiși le-au făcut. Astfel, printre membrii bisericii au ajuns să fie unii oameni care țineau învățătura lui Balaam (Apoc.2:14).

În Noul Testament, sunt trei pasaje care fac referire la această învățătură: Apocalipsa 2:14, care se referă la doctrina lui Balaam, 2Pet.2:15, care se referă la calea lui Balaam și Iuda v.11, care se referă la rătăcirea lui Balaam.

Aceste pasaje ne arată că Balaam a avut o învățătură greșită. Acesta i-a sugerat lui Balac, împăratul Moabului,  să-i ispitească pe israeliți, poftindu-i la mesele lor cu bucate jertfite idolilor, și să-i ademenească cu frumusețea tinerelor Moabite(Num.25:1-3). Astfel, în loc să asculte de Dumnezeu, care le-a poruncit să nu mănânce din lucrurile jertfite idolilor și să nu se încuscrească cu cei dintre neamuri (în special cu cei din Moab), cei din Israel au ascultat de învățătura lui Balaam și au fost  ispitiți și atrași în păcat.
La fel de condamnabilă este și calea lui Balaam, care și-a promovat învățătura și a fost gata  să-i blesteme pe copiii lui Israel, urmărind un interes material. Pentru că a acceptat darurile trimise de Balac, putem spune că Balaam a ales calea câștigului în loc să aleagă calea ascultării De Dumnezeu(Num.22:5-20).

Rătăcirea lui Balaam a fost însă cea mai severă, findcă după ce au fost ispitiți să participle la mesele moabiților, cei din Israel, au ajuns să mănânce din lucrurile jertfite idolilor și a se deda la curvie cu fetele moabite (Num.24:14;25:1; Ap.2:14/b).Acest fapt arată că o învățătură greșită a condus la o atitudine nepotrivită și la fapte nelegiuite.
Pe lângă cei ce țineau învățătura lui Balaam, între membrii bisericii din Pergam au fost și câțiva oameni care țineau învățătura Nicolaiților. Această învățătură a fost repinsă în Efes, (Ap.2:6), dar a fost acceptată în Pergam.

Despre Nicolaiți, Irineu și Clement din Alexandria – doi dintre părinții bisericii primare – au scris că “Ei trăiesc o viață fără restricții, abandonându-se în plăcere și auto indulgență”.

Acceptând învățătura lui Balaam și cea a nicolaiților, cei din biserica din Pergam au înlocuit Adevărul Cuvântului lui Dumnezeu cu o învățătură păgână și filozofia gnosticilor.
Atunci însă când privim la Biserica Pergam din perspectivă profetică putem adăuga că Biserica a pierdut Adevărul și din pricina:

    c. Provocărilor pe care le-au avut: Dacă în timpul prigoanelor, creștinii s-au apropiat de Dumnezeu, au crezut, au studiat, au predicat și au trăit în întregime Cuvântul Scripturii, prin edictul împăratului Constantin, acestora li s-a garantat libertatea. Ba mai mult decât atât, celor ce se converteau la creștinism, împăratul le oferea o haină albă și 30 de monede de aur.

Creștinii au început să fie promovați în funcții publice, și să li se acorde importanță în societate. În loc să îi apropie de Dumnezeu și să îi determine la o mai profundă împlinire a Scripturii, libertatea a adus însă o deprecierea vieții spirituale și a condus la o depărtare de Adevăr.
În urma experienței pe care a avut-o, în timpul căreia  a văzut o cruce mare pe cer și a auzit o voce care i-a spus că ”sub semnul acesta vei învinge”, chiar împăratul Constantin s-a încreștinat, a făcut din semnul crucii un simbol pentru tot imperiu și a poruncit  încreștinarea tuturor celor ce erau de alte religii.
Datorită acestui fapt, bisericile creștine au fost invadate de oameni nenăscuți din nou, preoți care au practicat păgânismul, au ajuns slujitori în bisericile creștine, sărbătorile păgâne au primit nume creștine, iar pe lângă Cuvântul Scripturii s-au adăugat și experiențele și poruncile împăratului.

Toți acești factori au facut ca  Biserica să se depărteze de Cuvântul Adevărului și să piardă puritatea spirituală, iar învățătura promovată să fie amestecată cu învățăturile și practicile păgâne precum și cu legile și dispozițiile statului.

3.     DECLARAȚIILE Domnului Isus despre biserica care a pierdut Adevărul
Și membrii Bisericii care a pierdut Adevărul sunt în atenția Domnului Isus. Acest fapt este dovedit de scrisoarea pe care El le-a trimis-o. Prin declarațiile cuprinse în această scrisoare, descoperim că Domnul Isus îi apreciază pe cei credincioși, pentru mărturia lor, spunând: ”Tu ții numele Meu”(Ap.2:13/a). Această declarație arată că unii membri din Biserica Pergam au păstrat mărturia numelui Domnului în circumstanțele cele mai vitrege. Apoi, Domnul Isus apreciază pentru dedicarea lor, mărturisind ”n-ai lepădat credința Mea”(Ap.2:13/b), fiindcă unii membri din Pergam au rămas credincioși lui Dumnezeu indiferent de prețul pe care l-au plătit. Și apoi, Domnul Isus apreciază statornicia lor,arătând: ”..n-ai lepădat credința Mea  nici chiar în zilele acelea când Antipa, martorul Meu credincios, a fost ucis la voi, acolounde locuiește Satana” (Ap.2:13/c). Acești credincioși au rămas statornici chiar și în momentul în care unul dintre ei a fost omorât pentru credință .

Aceste declarații ale Domnului Isus, arată că El în calitatea Sa de Domn al Bisericii, îi cunoaște pe cei credincioși și apreciază mărturia, dedicarea și statornicia acestora.
Pentru cei ce au pierdut Adevărul, mesajul  Domnului Isus este însă o chemare la pocăință și o atenționare referitoare la vremea judecății, confirmată prin cuvintele: ”Pocăiește-te dar. Altfel, voi veni la tine curând, și Mă voi război cu ei cu sabia gurii Mele” (Ap.2:16). Acest fapt arată că Domnul Isus mai oferă o șansă și celor căzuți, iar după răspunsul față de această chemare, depinde:

4.    DESTINUL anunțat de Domnul Isus pentru biserica care a pierdut Adevărul

Pentru cei ce nu se pocăiesc destinul anunțat de Domnul Isus este judecata, și osânda pe care o vor primi potrivit cu Adevărul pe care El L-a rostit: ”pocăiește-te, dar. Altfel, voi veni la  tine  curând, și mă voi război cu sabia gurii Mele”(Ap.2:16) Acest anunț arată că judecata Domnului Isus este personală ”voi veni la tine”, iminentă ”voi veni curând”, severă ”mă voi război cu ei” și dreaptă ”cu sabia gurii Mele”, adică, potrivită cu Adevărul.

Biruitorilor Domnul Isus le promite însă ”mana ascunsă” (pâinea care se pogoară din cer, (Ioan 6:31-51) și o piatră albă pe care este scris un nume nou, cunoscut numai de acela care îl primește (Ap.2:17).

Piatra albă este un semn de acceptare și o garanție a accesului liber în împărăția cerurilor, iar numele cel nou reprezintă natura și identitatea nouă pe care o avem în Hristos (Ioan 1:12-13; 2Cor.5:17).
Asemenea credincioșilor din Pergam care au pierdut Adevărul (Cuvântul lui Dumnezeu), și în locul acestuia au pus o altă învățătură, și pentru credincioșii de astăzi există același pericol. Apostolul Pavel L-a atenționat  pe Timotei despre acest fapt, spunându-i:
”… propovăduieşte Cuvântul, stăruie asupra lui la timp şi nelatimp, mustră, ceartă, îndeamnă cu toată blândeţea şi învăţătura. Căci va veni vremea când oamenii nu vor putea să sufere învăţătura sănătoasă; ci îi vor gâdila urechile să audă lucruri plăcute şi îşi vor da învăţători după poftele lor. Îşi vor întoarce urechea de la adevăr şi se vor îndrepta spre istorisiri închipuite.”(2Tim.4:2-4).

De aceea, la încheierea acestui mesaj aș dori să te întreb:

Te numeri cumva printre cei ce au pierdut Adevărul? În biserica de care aparții sunt acceptate și alte învățături pe lângă Cuvântul lui Dumnezeu? Știi cauzele care au condus la acestă situație, și cât de grozave sunt urmările pentru cei ce continua în această stare?

Dacă te afli în aceste situații, ”pocăiește-te” și întoarce-te la Cuvântul lui Dumnezeu. Fii gata să alegi ca normă de viață ”numai Scriptura”, pentru că împlinind ceea ce este scris în Cuvântul lui Dumnezeu, vei avea  parte de toate binecuvântările promise biruitorilor.

Pastor Dan Boingeanu

Pergam, biserica care a pierdut Adevărul
Da o nota acestui articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here