Ap.3:14-22
Pentru a înțelege identitatea Bisericii care L-a pierdut pe Hristos, cine a făcut această constatare, cauzele care au determinat această pierdere, precum și consecințele ce au urmat, trebuie să luăm în considerare:
1. Contextul în care a existat Biserica Laodicea care L-a pierdut pe Hristos
Biserica Laodicea a fost o biserică din secolul întâi, care a luat ființă și și-a împlinit slujirile în orașul Laodicea din Asia Mică. Acest oraş situat la capătul văii Licus, aproape de Colose şi Efes, a fost construit de Antiochus II Theos, între anii 261 – 253 î.Hr, pentru soţia sa pe care o chema Laodicea.
Oraşul era străbătut de cea mai importantă rută comercială care lega Efesul de interiorul provinciei. În Laodicea se producea vestita lână neagră, materialul cel mai căutat în acea vreme pentru confecționarea hainelor şi tot aici funcţiona o faimoasă şcoală medicală, unde se producea un medicament renumit folosit ca tratament oftalmologic.
Oraşul Laodicea avea o bogăţie şi o prosperitate deosebită, generată de comerţ, industrie şi o intensă activitate bancară. Locuitorii acestui oraş erau atât de bogaţi încât atunci când oraşul a fost distrus printr-un cutremur, aceştia şi-au permis să refuze orice ajutor imperial, reconstruind toate clădirile numai din resurse proprii.
Deși orașul Laodicea a mai fost darâmat aproape în întregime și în timpul celor trei războaie Mithridatice, și-a revenit foarte repede și în scurt timp a devenit unul dintre cele mai înfloritoare oraşe din Asia Mică, titlu care şi l-a păstrat multă vreme. Pentru că locuitorii oraşului au ajuns foarte bogaţi, aici s-au înființat multe şcoli, spitale şi numeroase magazine.
Nu se ştie exact cum a luat fiinţă biserica din Laodicea, dar, aşa cum ne relatează Cuvântul Scripturii, apostolul Pavel a fost foarte preocupat de situaţia ei: s-a rugat pentru cei din Laodicea (Coloseni 2:1), le-a transmis salutări (Coloseni 4:15) şi le-a trimis scrisori (Coloseni 4:16). Laodicea înseamnă”justiție umană”. Acest fapt arată că în Biserica Laodicea nu mai era ”teocrație”(conducere divină), ci, ”democrație”, (conducere umană).
Atunci când ne referim la Biserica Laodicea înțelegem o biserică reală care a existat în secolul întâi al erei creștine, biserici care dealungul istoriei s-au asemănat cu ea, ajungând în apostazie spirituală, precum și persoane care deși sunt în bisericile actuale, îl țin pe Hristos la ușa inimii lor.
Din punct de vedere profetic, Biserica Lodicea reprezintă biserica apostată cuprinsă în perioada dintre anii 1800 d.Hr., vremea de început a marilor treziri spirituale, până după revenirea Domnului Isus ca Mire. Această biserică apostată nu va avea parte de răpire, ci, toți membrii ei care nu se vor pocăi în vremea harului, vor trece prin vremea mâniei și a judecății lui Dumnezeu, anunțată de sunetul trâmbițelor și vărsarea potirelor (Ap.8:1- 9:21;13:1-19:21).
2. Constatarea faptului că Biserica Laodicea L-a pierdut pe Hristos
Cel ce adeverește că Biserica Laodicea L-a pierdut pe Hristos, este însuși Domnul Isus, care, în scrisoarea adresată acestei biserici, mărturisește: ”Iată Eu stau la ușă și bat”(Ap.3:20/a). Potrivit acestei declarații înțelegem că Domnul Isus nu era în mijlocul bisericii, cum Îi este locul și merită să fie cinstit, ci, la ușa bisericii, neacceptat si respins. El merită să fie acceptat și să primească locul de cinste, fiindcă este capul Bisericii (Col.1:18; Ef.1:22-23), iar atunci când se prezintă Bisericii Laodicea, se descoperă sub numele de ”Amin” nume care în Vechiul Testament a fost atribuit lui Dumnezeu, însemnând ”adevărat”(Is.65:16), sau care trebuia să fie rostit de oameni, însemnând ”așa să fie” (Num.5:22; Deut.27: 15-26;1 Împ.1:36;1Cron. 16:36; Neemia 5:13; Ps.41:13; 72:19; 89:52; 106:48; Ier.11:5; 28:6).
În aceeași prezentare, Domnul Isus se descoperă și ca „Martorul credincios şi adevărat” adică: Cel ce nu minte, Cel adevărat (nu închipuit sau fals), și Cel care spune Adevărul (Ap, 3:14/b; 1:4-5; 19:11). La fel, Domnul Isus se prezintă a fi și „Începutul zidirii lui Dumnezeu”, adică: Cel care a fost la începutul creației, Cel prin care au fost făcute toate lucrurile, care susține toate lucrurile și merită întâietatea. (Ap.3:14/c; Ioan 1:1-3; Efeseni 1:17-23; Coloseni 1:15,18).
Modul în care Domnul Isus s-a prezentat bisericii Laodicea, descoperă nu numai măreția Domnului Isus, ci și marea pierdere a Bisericii. Cei din Laodicea țineau la ușă și au pierdut pe Cel ce este asemenea lui Dumnezeu Tatăl, pe Cel de la început, prin care au fost făcute toate lucrurile, pe Cel ce ține toate lucrurile și susține întreaga existență, care merită cinstirea și întâietatea. Acest fapt este real, fiindcă a fost arătat de Cel ce este Martorul credincios și adevărat. Ce mare pierdere! Erau bogați din punct de vedere material dar atât de săraci din punct de vedere spiritual.
3. Cauzele care au determinat pierderea lui Hristos de către Biserica Laodicea
Este surprinzător faptul că Biserica Laodicea l-a pierdut pe Hristos. Nu-i așa? Dar ce a condus la această pierdere? Dacă urmărim scrisoarea care i-a fost adresată, descoperim că în Biserica Laodicea, locul lui Hristos a fost luat de altceva. În locul lui Hristos ei au pus valorile materiale. Cunoaștem acest fapt prin mărturisirile pe care ei înșiși le-au făcut, zicând:” Suntem bogați,ne-am îmbogățit, și nu ducem lipsă de nimic”(Ap.3:17/a).
Aceaste declarații arată nu jnumai că cei din Laodiceia au pus în locul lui Hristos bogățiile materiale, ci și faptul că erau și mândri de acest lucru. Ei se laudau cu posesiunile lor materiale pe care se bizuiau, neglijându-L astfel pe Hristos. Această autoevaluare dovedește lipsă de înțelepciune și exprimă mândrie, aroganţă şi o puternică încredere în resursele şi realizările proprii. În spatele acestei atitudini arogante, se ascundea de fapt un sentiment al valorii de sine exagerat, exprimat prin autosuficienţă, autosatisfacţie şi autoîmplinire. De accea putem spune că pe lângă valorile materiale, în locul lui Hristos ei au pus și eul lor plin de mândrie și autosatisfacție.
4. Consecințele pierderii lui Hristos de către Biserica Laodicea
Citind scrisoarea trimisă celor din Laodicea, observăm o mare diferenţă între pretenţiile pe care le aveau ei despre ei înşişi şi realitatea în care trăiau. Fiindcă priveau realitatea dintr-o perspectivă greşită, Domnul Isus le descoperă adevărata identitate spirituală, spunând: „nu eşti nici rece, nici în clocot” (Ap. 3:15), ci „eşti ticălos, nenorocit, sărac, orb şi gol” (Ap. 3:17/b). Aceste adevăruri evidenţiază o boală spirituala severă de care cei din Laodicea nici măcar nu ştiau. Prin acest diagnostic spiritual, Domnul Isus arată că membrii bisericii din Laodicea şi-au pierdut vitalitatea spirituală, erau în starea de”căldicel” (Ap. 3:16/a).
Când a folosit această expresie, Domnul Isus s-a referit probabil la izvoarele termale din zona oraşului Laodicea, a căror apă era folosită ca tratament curativ pentru diferite boli. De multe ori însă prin viaductele prin care ajungea în oras, apa îşi pierdea temperatura şi implicit calitaţile ei curative.
După cum apa căldicică a pierdut calitaţile vindecătoare, şi biserica Laodicea a pierdut din râvna şi înflăcărarea de altădată, fiind în situaţia de a fi descalificată pentru slujire. Este de remarcat faptul că apa la care se referea Domnul Isus n-a ajuns de la rece la căldicel, marcând un progres, ci de la fierbinte la căldicel, exprimând regresul. Dacă biserica din Efes a fost atenţionată că şi-a pierdut dragostea dintâi (Ap. 2:4), biserica din Laodicea era în poziţia de a fi lepădată de Cristos, pentru că a continuat în aceeaşi experienţă, mergând din regres în alt regres.
În acelaşi timp, starea de căldicel exprimă şi neutralitatea. Biserica din Laodicea a ales o cale de mijloc. Nu voia să supere pe nimeni, dorind să fie şi cu Hristos şi cu lumea. Şi în multe biserici din vremea în care trăim se întâlneşte această stare duplicitară. Tot mai mulţi credincioşi încearcă să fie cu Hristos duminica, dar trăiesc ca lumea în tot timpul săptămânii. În Împărăţia lui Dumnezeu nu există însă cale de mijloc. De aceea cei căldicei sunt chemaţi să fie în clocot. Însuși Domnul Isus le spune: „Fii plin de râvnă dar, şi pocăieşte-te” (Apocalipsa 3:19).
Membrii bisericii din Laodicea nu numai că şi-au pierdut vitalitatea spirituală, ci au ajuns şi în situaţia în care nu mai ştiau care sunt valorile spirituale.Evaluând realitatea din perspectiva valorilor lumii, cei din Laodicea se considerau „bogaţi”. Ei înșiși au declarat: „sunt bogat, m-am îmbogăţit, şi nu duc lipsă de nimic” (Ap. 3:17/a). Din perspectivă divină însă, valorile lumii nu au nici un preţ. De aceea Domnul Isus le spune laodicienilor că sunt „ticăloşi, nenorociţi, săraci, orbi şi goi” (Ap. 3:17) și îi îndeamnă să cumpere ”aur curățit prin foc” care reprezintă un character sfânt, înnobilat cu roadele Duhului lui Dumnezeu (1 Pet.1:5-9;3:3-6).
Continuând prezentarea diagnosticului spiritual, Domnul Isus arată că cei din Laodicea şi-au pierdut şi veşmântul spiritual. Acest fapt este confirmat prin declaraţia: „eşti gol” (Ap. 3:17/d). Fiindcă aureola gloriei efemere a acestei lumi nu le-a putut acoperi goliciunea, Domnul Isus oferă adevăratul veşmânt spiritual, „haine albe” cu care să se îmbrace şi să-şi acopere ruşinea goliciunii (Ap. 3:18/b; 19:7-8; Is. 61:10).
Apoi, modul în care cei din Laodicea evaluau realitatea stării în care se găseau, ne arată că ei şi-au pierdut şi viziunea spirituală (erau orbi din punct de vedere spiritual (Ap. 3:17/c). De aceea Domnul Isus le arată medicamentul prin care pot găsi vindecarea; și anume: „să cumperi de la Mine…doftorie pentru ochi, ca să-ţi ungi ochii, şi să vezi”(Ap.3:18/c; 2 Cor. 4:3-6; 4:18).
Pentru că L-au pierdut pe Hristos, cei din Biserica Laodicea au pierdut vitalitatea spirituală, valorile spirituale, veșmântul spiritual, viziunea spirituală, precum și viitorul pregătit de Dumnezeu pentru cei ce-L primesc pe Hristos (Ap.3:20/b-22). Datorită acestor evidențe, putem spune că cei ce L-au pierdut pe Hristos, au pierdut de fapt totul.
5. Cuvântul Domnului pentru Biserica care L-a pierdut pe Hristos.
Pe lângă declarațiile prin care și-a descoperit identitatea, afirmațiile prin care a arătat starea în care se afla Biserica Laodicea, și cauzele care au condus la acest fapt, Domnul Isus rostește pentru Biserica Lodicea și un cuvânt de avertizare care anunța judecata, spunând:
„…fiindcă eşti căldicel, nici rece, nici în clocot, am să te vărs din gura Mea”! (Ap. 3:16). A fi vărsat din gura Domnului Isus nu înseamnă numai a fi descalificat pentru slujire ci a fi lepădat şi părăsit de Dumnezeu. Prin acestă experienţă a trecut şi poporul Israel faţă de care Dumnezeu Şi-a întors spatele şi Şi-a oprit binecuvântarea (Ier. 6:26-30; 7:13-15; 23:38-40).
Deşi biserica din Laodicea este o biserică lumească aflată în fața judecăţii, acesteia i se mai oferă o şansă. Putem spune acesta deoarece Domnul Isus Se prezintă bisericii (Ap. 3:14), cercetează biserica (Ap. 3:15-17), este răspunsul pentru nevoile bisericii (Ap. 3:18), iubeşte biserica (Ap. 3:19), aşteaptă răspunsul bisericii (Ap. 3:20) şi este gata să răsplătească biserica (Ap. 3:21).
Toate aceste binecuvântări care aşteptau la uşa bisericii sunt o mare bogăție pe care o pot primi doar cei ce se pocăiesc (Ap. 19:20), îl acceptă pe Hristos primindu-L în viața lor prin credinţă (Ap. 3:20), ascultă de Dumnezeu (Ap. 3:22) şi trăiesc o viață de biruinţă asemenea lui Hristos (Ap. 3:21). Domnul Isus promite celor din Biserica Laodicea nu numai adevărata bogăție, ci și binecuvântarea prezenței Lui și părtășia cu El la masa pe care a pregătit-o în slavă.
Mai mult însă decât atât, El va împărți pe scaunul Său de domnie cu toți cei ce vor fi biruitori. Asta înseamnă că cei biruitori vor fi coregenți cu Domnul Isus (Ap.3:21). Ce promisiuni mărețe; și ce mare diferență între bogăția considerată de cei din Laodicea și cea oferită de Domnul Isus!
Cunoscând experiența bisericii Laodicea, lasa-mă să te întreb: Nu cumva ai pus preț pe lucrurile materiale și îl ții pe Hristos la ușa inimii tale? Nu uita că valorile acestei lumi sunt gunoaie înaintea lui Dumnezeu și adevărata bogăție este acea pe care o oferă Hristos. Dacă alte lucruri au luat locul lui Hristos în viața ta și a bisericii tale, învață din experiența bisericii Laodicea, ascultă ciocănitul dragostei Domnului Isus la ușa inimii tale și primește-L prin credință ca Mântuitor și Domn personal, și Cap al Bisericii. Dacă pierzându-L pe Hristos, vei pierde totul asemenea Bisericii din Laodicea, primindu-L pe Hristos vei câștiga totul! Dumnezeu sa-ți facă parte de această binecuvântare!
Pastor Dan Boingeanu
