O PEDEAPSĂ ÎNVERȘUNATĂ   

0
13

    (continuare)

   În vremea lui Noe, Dumnezeu a pedepsit întreaga lume prin apele potopului, care au acoperit și cel mai înalt munte, fără ca cineva să se poată autosalva. De aceea toți oamenii care au rămas în afara corabiei și-au găsit sfârșitul, indiferent dacă erau copii, tineri sau adulți.

Dacă în vremea lui Noe, de la primul anunț, până la venirea pedepsei au trecut 120 de ani, pentru  cei din  Sodoma și Gomora, pedeapsa a venit mult mai repede.

Hotărârea de nimicire a cetăților din câmpie, a fost anunțată în seara zilei, când îngerii trimiși de Dumnezeu au intrat în casa lui Lot,  iar  înainte de revărsatul zorilor, cele două cetăți Sodoma și Gomora, împreună cu toți locuitorii lor, nu mai erau.

Știm aceasta prin declarația făcută de Avraam, care la răsăritul soarelui, atunci când a mers la locul întâlnirii cu Dumnezeu, după ce s-a uitat spre Sodoma și Gomora și spre toată câmpia din jurul acestor cetăți, a mărturisit că a văzut doar un fum, asemenea fumului unui cuptor. (Gen.19:27)

De aceea, și pentru locuitorii acestor cetăți, pedeapsa lui Dumnezeu a fost aspră, imediată și totală.  Și, nimeni nu a putut să-și scape viața, afară de Lot și fiicele lui.

Cu toate că sunt unii care spun că este nedrept ceea ce s-a întâmplat, și nu se poate aplica aceeași pedeapsă pentru oameni care au un nivel diferit de vinovăție, și mai ales, nu poate fi aplicată o pedeapsă veșnică, pentru fapte care au un caracter temporal, trebuie să nu uităm că pedeapsa aplicată de Dumnezeu, nu a fost pentru faptele săvârșite, ci pentru necredință, neascultare și nelegiuire.

Dacă Noe împreună cu cei din casa lui au ales să creadă, să asculte și să umble în neprihănire, aceștia au fost salvați. Iar cei care au nesocotit înștiințarea lui Dumnezeu și au continuat în nelegiuire, necredință, și neascultare, au fost osândiți.

La fel și în cazul lui Lot. Cei  din familia lui care au crezut, au ascultat și s-au angajat să părăsească cetatea și să fugă la munte, au fost salvați. Iar cei care au nesocotit anunțul primit, n-au crezut că ceea ce li s-a spus este adevărat și n-au părăsit cetatea, alegând să rămână  în nelegiuire, au fost pedepsiți.

Aceste exemple ne ajută să înțelegem că răsplata pentru credință are consecințe veșnice, însemnând izbăvirea și viața veșnică, iar pedeapsa pentru necredință, are tot consecințe veșnice, reprezentând: moartea și osânda veșnică.

Acest adevăr a fost prezentat de însuși Domnul Isus, care a poruncit ucenicilor Săi:

  “Duceți-vă în toată lumea şi propovăduiți Evanghelia la orice făptură. Cine va crede şi se va boteza va fi mântuit; dar cine nu va crede va fi osândit.” (Marcu 16:15)

De aceea se cuvine să ne întrebăm: dacă Dumnezeu a intervenit și a adus judecata și pedeapsa asupra oamenilor din vremea lui Noe, și asupra locuitorilor din cetățile Sodoma și Gomora, ce pedeapsă ar merita oamenii din zilele noastre, care trăiesc săvârșind aceleași păcate?

Întradevăr, Dumnezeu este plin de dragoste, și nu dorește moartea păcătosului, numai că în același timp, Dumnezeu este și drept, și pedepsește păcatul și pe cel care l-a săvârșit, dacă acesta nu se pocăiește.

Vorbind despre această judecată, apostolul Pavel spune:

Știm, în adevăr, că judecata lui Dumnezeu împotriva celor ce săvârșesc astfel de lucruri este potrivită cu adevărul.

Şi crezi tu, omule, care judeci pe cei ce săvârșesc astfel de lucruri, şi pe care le faci şi tu, că vei scăpa de judecata lui Dumnezeu? Sau disprețuiești tu bogățiile bunătății, îngăduinței şi îndelungii Lui răbdări? Nu vezi tu că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăință?

Dar, cu împietrirea inimii tale, care nu vrea să se pocăiască, îți aduni o comoară de mânie pentru ziua mâniei şi a arătării dreptei judecăți a lui Dumnezeu, care va răsplăti fiecăruia după faptele lui.

Şi anume, va da viața veșnică celor ce, prin stăruința în bine, caută slava, cinstea şi nemurirea; şi va da mânie şi urgie celor ce, din duh de gâlceavă, se împotrivesc adevărului şi ascultă de nelegiuire.

 Necaz şi strâmtorare va veni peste orice suflet omenesc care face răul: întâi peste iudeu, apoi peste grec. Slavă, cinste şi pace va veni însă peste oricine face binele: întâi peste iudeu, apoi peste grec. Căci înaintea lui Dumnezeu nu se are în vedere fața omului.” (Rom.2:2-11)

Această mărturisire anunță că va veni o zi a mâniei, în care pedeapsa lui Dumnezeu se va dezlănțui atât asupra naturii, cât și asupra  ființei umane. Mânia va începe  în mod gradual, și va crește treptat, ajungând  la dimensiuni globale și cosmice, și la o severitate care nu a mai fost întâlnită până acum.

Aceste pedepse se vor manifesta prin: grindină și foc amestecat cu sânge, care vor arde a treia parte din vegetația pământului. La fel, va fi o ploaie de meteoriți, care vor contamina a treia parte din apele mărilor, vor omorî a treia parte dintre viețuitoarele mării, și va genera poluarea  a unei treimi dintre râurile cu apă potabilă, de pe întreaga planetă.

Apoi, judecata lui Dumnezeu din timpul mâniei va însemna și întunecarea aștrilor cerești care își vor pierde o treime din strălucirea lor, și dezlegarea îngerilor legați din adânc, care vor vătăma a treia parte dintre locuitorii pământului.

Iar în războiul care va fi declanșat la dezlegarea îngerilor legați la râul Eufrat, își va găsi sfârșitul o  treime din populația lumii.

Numai că, aceasta este doar faza de început a mâniei lui Dumnezeu, care va fi anunțată prin sunetul celor șase trâmbițe (Ap.8:1-9:21) pentru că Judecățile din faza finală vor fi mult mai aspre. Acestea vor fi precedate de sunetul trâmbiței a șaptea, în timpul căreia va avea loc vărsarea celor 7 potire care vor anunța creșterea pedepselor inițiale, la nivel global, și la o intensitate maximă. (Ap.16:1-21)

Aceste adevăruri ne arată că în vremea mâniei, Dumnezeu va pedepsi lumea nu prin apă, ci, prin foc, care va fi întâlnit în  manifestări diferite!

Prezentând acest timp al pedepsei lui Dumnezeu, apostolul Petru, a anunțat că:

Ziua Domnului însă va veni ca un hoț. În ziua aceea, cerurile vor trece cu trosnet, trupurile cerești se vor topi de mare căldură, şi pământul, cu tot ce este pe el, va arde. ” (2Pet.3:10)

Dacă judecățile și pedepsele din timpul mâniei lui Dumnezeu vor ajunge la o stare  extremă, cu mult mai groaznică va fi însă  judecata și pedeapsa veșnică, pe care o vor primi cei necredincioși care vor continua  să trăiască în păcat, până la moartea lor fizică, sau până la revenirea în slavă a Domnului Isus.

Fiind chemați în fața tronului de judecată a lui Dumnezeu, fiecare va fi judecat după răspunsul pe care l-a dat  față de salvarea oferită de Dumnezeu , și după modul în care și-au trăit viața. De aceea potrivit cu revelația pe care a primit-o în mod personal, apostolul Ioan spune:: ” Oricine nu va fi găsit scris în Cartea Vieții, va fi aruncat în iazul de foc” (Ap,20:11-15)

Numai că, asupra pedepsei eterne, el prezintă și mai multe detalii spunând:

Dacă se închină cineva fiarei şi icoanei ei şi primește semnul ei pe frunte sau pe mână, va bea şi el din vinul mâniei lui Dumnezeu, turnat neamestecat în paharul mâniei Lui; şi va fi chinuit în foc şi în pucioasă, înaintea sfinților îngeri şi înaintea Mielului.

Şi fumul chinului lor se suie în sus în vecii vecilor. Şi nici ziua, nici noaptea n-au odihnă cei ce se închină fiarei şi icoanei ei şi oricine primește semnul numelui ei! ” (Apoc 14:9-11)

Pentru a ilustra măsura pedepsei viitoare și cine sunt cei care o vor suporta, Domnul Isus a rostit pilda nunții fiului de împărat, și pilda talanților, prin care a arătat că cei care nu au haina de nuntă și nu au pus în negoț talantul pe care l-au primit, vor fi aruncați afară!  Iar, ”afară va fi plânsul și scrâșnirea dinților”  ( Mat.8:12;22:13;25:30).

Nu-i așa că te cutremuri în fața acestor judecăți și pedepse grozave? Pentru ca să nu te numeri printre cei care le vor suporta, fii gata să crezi, să te pocăiești și să trăiești umblând în neprihănire.

Această promisiune este adeverită chiar de Domnul Isus, care a  mărturisit că:

”Adevărat, adevărat vă spun că cine ascultă cuvintele Mele și crede în Cel ce M-a trimis are viața veșnică și nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viață.” (Ioan 5:24)

Doamne ajută-ne să credem și să te urmăm, ca să avem parte de izbăvire și să moștenim viața veșnică!

Pastor Dan Boingeanu

(va continua)

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.