03 Martie – Încrederea copilului

-“Da, numai în Dumnezeu mi se în­crede sufletul; de la El îmi vine ajutorul.” Psalm 62.1-

Într-o prăpastie din munți creștea o floare rară. Un copilaș a fost rugat de câțiva vizitatori să se lase legat cu o frânghie și coborât în acea pră­pastie ca să culeagă flori. Copilul însă nu a vrut. “Dar tu ai mai cules flori din acel loc”, i-au spus vizitatorii. “Numai dacă tata mă coboară cu frânghia, voi merge să culeg flori din prăpastie.” Atunci au vorbit cu tatăl băiatului, care l-a legat și l-a coborât în prăpastie. Ta­tăl era la un loc unde copilul nu îl vedea, dar mânuia frânghia dându-i drumul încet și cu grijă. Copilul a cu­les flori, iar la sfârșit tatăl l-a tras afară, în viața fiecărui om pot fi prăpăstii în care Dumnezeu permite coborârea ca să culeagă “flori”, adică binecu­vântări cu folos vremelnic și veșnic. Câți dintre cei ca­re au fost conduși de Dumnezeu prin încercări, au înțe­les să-și pună toată încrederea în El? Să învățăm din încrederea copilului o lecție pentru noi înșine. Fericiți sunt cei ce-și pun încrederea în Tatăl ceresc. Ei pot cânta:

ținta vieții mele e

Să mă-ncred în Dumnezeu,

Să-L ascult și pas cu pas

Să fiu după placul Său.