Fapte 6:7-15 (2 Timotei 2:15-16)
Scopul lecției: Să descoperim cadrul în care s-a confruntat Biserica primară cu atacul susținătorilor tradiționalismului iudaic, felul în care au acționat aceștia și răspunsul pe care l-a dat Ștefan celor ce se împotriveau învățăturii creștine.
Contextul lecției: Pe lângă problemele cauzate de mândria spirituală, opoziția religioasă și nevoile materiale, studiate până în prezent, Biserica primară s-a confruntat și cu împotrivirea celor ce susțineau tradiționalismul iudaic. Aceștia erau membri ai unei sinagogi eleniste, numită a “izbăviților“, a Cirinenilor și a Alexandrinilor. Termenul grecesc “libertinoi“, folosit în Fapte 6:9, tradus prin “liberți” sau “izbăviți” arată că un mare număr al membrilor acestei sinagogi erau robi eliberați din sclavie (sau copiii acestora), proveniți din Nordul Africii (Alexandrinii și Cirinenii), cărora li s-au alăturat și un grup de iudei din Cilicia și Asia (Fapte (6:9/b). Membrii acestei sinagogi erau evrei sau prozeliți (convertiți la iudaism), care, după ce s-au stabilit în Ierusalim, aveau ca loc de întâlnire o sinagogă proprie, în care se vorbea probabil grecește.
Este posibil ca Ștefan (unul dintre cei șapte diaconi) să fi fost un membru al aceleiași sinagogi și care, după ce a ajuns să-L cunoscă pe Domnul Isus, s-a alăturat Bisericii primare.
Pentru că în timp ce propovăduia Evanghelia Ștefan a condamnat cu vehemențătradiționalismul iudaic (învățătura, obiceiurile și modul de viață al evreilor ortodocși, Fapte 7:51-53; 21:17-21), membrii acestei sinagogi au provocat o dispută teologică, care a degenerat foarte repede într-o ceartă de vorbe (Fapte 6:9/c).
Acest fapt ne arată că, din punct de vedere doctrinar, primul atac asupra învățăturii creștine l-a avut iudaismul. Iudaismul nu era rău în esența lui, fiindcă avea ca bază Legea Mozaică. A ajuns însă o erezie, fiindcă la Cuvântul rostit de Dumnezeu prin Moise și prooroci, au fost adăugate de-a lungul timpului o mulțime de învățături, datini și obiceiuri omenești, care au căpătat o mai mare importanță decât Cuvântul însuși (Matei 15:2-9; 16:6-12; 23:1-36).
Conținutul lecției: Urmărind modul în care membrii sinagogii “izbăviților“, ce erauapărători înverșunați ai tradiționalismului iudaic, s-au împotrivit lui Ștefan, descoperim:
1. Cadrul în care s-a declanșat atacul tradiționalismului iudaic Fapte 6:7-8
Atacul declanșat asupra Bisericii primare de cei ce apărau tradiționalismul iudaic a survenit într-o vreme în care Biserica experimenta o nouă biruință spirituală. Această biruință spirituală este confirmată de Cuvântul lui Dumnezeu, ce arată că în acea vreme”numărul ucenicilor se înmulțea mult în Ierusalim, și o mare mulțime de preoți veneau la credință” (Fapte 6:7), iar “Ștefan făcea minuni și semne mari în norod” (Fapte 6:8).
Prin aceste declarații descoperim că în acea vreme Biserica primară experimenta o creștere spirituală, (determinată de înmulțirea ucenicilor, nu numai a convertiților), o creștere numerică (determinată de faptul că mulți preoți veneau la credință), o creștere a mărturiei (determinată de faptul că preoții veneau la credință) și o creștere a numărului slujitorilor (determinată de faptul că Ștefan, care a fost ales să slujească la mese pentru a supraveghea împărțirea ajutoarelor, a ajuns să fie folosit de Dumnezeu, ca vestitor al Evangheliei, înfăptuind minuni și semne mari în norod).
2. Modul în care au acționat promotorii tradiționalismului iudaic Fapte 6:9-14
Nemulțumiți de acest progres spiritual și afectați profund de îndrăzneala lui Ștefan, carea condamnat modul lor de închinare, apărătorii tradiționalismului iudaic au declanșat primul atacprin “împotrivire verbală” (Fapte 6:9). Fiindcă n-au reușit să reziste în fața înțelepciunii și a Duhului cu care vorbea Ștefan, aceștia au recurs apoi la al doilea atac, manifestat prin “acuzații false“, învinuindu-l pe Ștefan de hulă împotriva lui Moise și împotriva lui Dumnezeu (Fapte 6:11).
Fiindcă nu s-au mulțumit doar să-l dicrediteze public, promotorii tradiționalismului au pus la cale mai multe capete de acuzare, prin care Ștefan să poată fi condamnat la moarte. Astfel, au întărâtat mulțimea, care l-a arestat pe Ștefan și l-a dus în fața Sinedriului, unde a fost acuzat, prin mărturii mincinoase, de hulă împotriva templului și împotriva Legii (Fapte 6:13/a) precum și de uneltire împotriva templului și a obiceiurilor pe care ei le atribuiau lui Moise (Fapte 6:13/b).
Modul în care au acționat acești împotrivitori, precumși acuzațiile pe care i le-au adus lui Ștefan, arată că acești acuzatori, cât și membrii Sinedriului, nu au învățat nimic din arestarea, procesul, moartea și învierea Domnului Isus (Matei 26:57-68), iar pentru a-și atinge scopurile, aceștia au fost gata să repete aceleași greșeli (Fapte 6:9-14).
3. Felul în care a răspuns Ștefan atacului tradiționalismului iudaic Fapte 6:15
Acuzatorilor săi, Ștefan nu le-a răspuns plin de ură, ci fiind plin de credință (Fapte 6:5/a), plin de Duhul lui Dumnezeu (Fapte 6:5/b;10), de har (Fapte 6:8/a), de putere (Fapte 6:8/b), de înțelepciune (Fapte 6:10/b) și de curaj (Fapte 7:51-54). Dincolo însă de cuvintele pe care le-a rostit și de modul în care a acționat, Ștefan a fost un adevărat exemplu pentru acuzatorii săi. Când aceștia s-au uitat la el, fața lui li s-a arătat ca o față de înger! (Fapte 6:15).
Întrebări pentru discuții:
1. Cine au fostacuzatorii lui Ștefan ?
2. De ce l-au acuzat cei din Sinagoga izbăviților pe Ștefan?
3. Care a fost prima formă de manifestare a acestei împotriviri ?
4. Ce metode au folosit acuzatorii după ce au fost înfrânți în disputa verbală ?
5. Cum a răspuns Ștefan acestor împotriviri ?
6. Ce erezii atacă adevărul Scripturii astăzi ?
7. Cum trebuie să răspundem acestui atac ?
Pastor Dan Boingeanu
