Aşa-i iubirea, uneori povoară,
De n-o primeşti atât cât ţi-este dată,
Dar de-o întorci şi tu pare uşoară,
Chiar dacă alta-n locu-i se arată.

Aşa-i iubirea…schimbă când se-aşterne
ca şi zăpada, chipul unui sat,
Ce din văzduh adună fulgi şi-i cerne,
Să dea lumină unui orizont schimbat.

Neîntâlnită în excesele trăirii,
Aşa-i iubirea, da, aşa-i…aşa,
Nu-s victime în luptele iubirii,
Iar unde sunt nu-i criminalul ea.

În zborul întâlnirii - zbor spre astre,
Te va conduce, te va înnălţa,
chiar dincolo de porţile albastre,
Aşa-i iubirea..da,aşa-i …aşa.

Iubirea niciodată nu se-ascunde,
Doar tu ascunsuri vrei a-i tăinui,
Iubirea - Dumnezeu de-o vei pătrunde
Şi-aici şi peste moarte viu poţi fi.

Cu ea trăieşti noua dimensiune,
Din care va lipsi nelegiuirea,
Cum se va face asta ? Nu-ţi pot spune,
Pot să-ţi spun doar atât : Aşa-i iubirea !