Dacă în primele șapte fericiri rostite de Domnul Isus în Predica de pe Munte, sunt menționate virtuți spirituale care condiționează fericirea pe care o pot avea cetățenii Împărăției lui Dumnezeu, în următoarea fericire, Domnul Isus face referire la împrejurările în care aceștia pot primi o nouă măsură de binecuvântare. Aceste împrejurări sunt descrise prin declarațiile:
”Ferice de cei prigoniţi din pricina neprihănirii, căci a lor este Împărăţia cerurilor!
Ferice va fi de voi când, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni şi vor spune tot felul de lucruri rele şi neadevărate împotriva voastră! Bucuraţi-vă şi înveseliţi-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot aşa au prigonit pe prorocii care au fost înainte de voi.” (Mat.5:10-12)
Mulți comentatori ai Sfintei Scripturi, împart aceste declarații în două, menționând că în cea de -a opta fericire Domnul Isus, face referire la cei prigoniți din pricina neprihănirii, iar în a noua fericire, sunt menționați cei care sunt ocărâți, prigoniți și vorbiți de rău, din pricina numelui Domnului Isus (Mat.5:11-12).
Deși această împărțire nu este greșită, eu voi prezenta fericirea celor prigoniți, luând declarațiile Domnului Isus, împreună, ca o singură fericire.
Am ales această abordare, fiindcă declarațiile Domnului Isus îi includ atât pe cei prigoniți, din pricina neprihănirii, cât și pe cei prigoniți din pricina Sa. Iar după ce sunt menționați cei prigoniți, din pricina neprihănirii, în afirmațiile următoare, Domnul Isus, nu include o altă categorie de persoane, ci, descrie modul în care este exprimată această prigonire, prin: ocară, persecuție și calomnie (Mat. 5:10-12).
Abordând în acest mod cea de-a opta fericire, pot să afirm că cei prigoniți, au parte de o măsură îndoită de fericire și de binecuvântare, fiindu-le promisă atât împărăția cerurilor, cât și o răsplată mare în ceruri! Înțelegem cine sunt cei ce au parte de această măsură îndoită de binecuvântare, luând în considerare faptul că:
- Prigonirea este anunțată
Acest anunț a fost făcut chiar de Domnul Isus în Predica de pe Munte, când a spus:” Ferice de cei prigoniți din pricina neprihănirii” sau:” Ferice va fi de voi când, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni şi vor spune tot felul de lucruri rele şi neadevărate împotriva voastră!” (Mat.5:10-11).
Vorbind astfel despre prigonire, și despre binecuvântările pe care le vor primi cei prigoniți, Domnul Isus a anunțat de fapt că cei credincioși, vor avea parte de multe necazuri și încercări în mijlocul lumii.
El a vorbit însă în mod mult mai deslușit despre toate aceste prigoniri, atunci când i-a anunțat pe ucenici despre felul în care vor fi primiți de lume, spunând:
”Dacă vă urăşte lumea, ştiţi că pe Mine M-a urât înaintea voastră. Dacă aţi fi din lume, lumea ar iubi ce este al ei; dar, pentru că nu sunteţi din lume şi pentru că Eu v-am ales din mijlocul lumii, de aceea vă urăşte lumea.Aduceţi-vă aminte de vorba pe care v-am spus-o: “Robul nu este mai mare decât stăpânul său.” Dacă M-au prigonit pe Mine, şi pe voi vă vor prigoni” (Ioan 15:18-20/a), sau:
” V-am spus aceste lucruri, pentru ca ele să nu fie pentru voi un prilej de cădere. Au să vă dea afară din sinagogi: ba încă, va veni vremea când oricine vă va ucide să creadă că aduce o slujbă lui Dumnezeu. Şi se vor purta astfel cu voi, pentru că n-au cunoscut nici pe Tatăl, nici pe Mine. V-am spus aceste lucruri, pentru ca, atunci când le va veni ceasul să se împlinească, să vă aduceţi aminte că vi le-am spus.” (Ioan 16:1-4).
Însă, Domnul Isus ne-a anunțat de suferință și de prigoană nu numai prin mesajul rostit, ci, și prin mărturia vieții și a experiențelor pe care El însuși le-a trăit. Astfel, El a suferit chiar din momentul în carte S-a întrupat, iar această suferință a crescut în timpul slujirii publice și a culminat prin condamnarea la moarte și răstignirea pe cruce. Evidențiind împotrivirea oamenilor și durerile pe care le îndura, El a spus femeilor care îl boceau:
“Fiice ale Ierusalimului, nu Mă plângeţi pe Mine; ci plângeţi-vă pe voi însevă şi pe copiii voştri. Căci iată vor veni zile, când se va zice: “Ferice de cele sterpe, ferice de pântecele care n-au născut şi de ţâţele care n-au alăptat!” Atunci vor începe să zică munţilor: “Cădeţi peste noi!”, şi dealurilor: “Acoperiţi-ne!” Căci dacă se fac aceste lucruri copacului verde, ce se va face celui uscat?” (Luca 23:28-31).
Numai că dincolo de mesajele rostite de Domnul Isus, prin care suntem anunțați de faptul că cei credincioși vor avea parte de prigoniri și de mărturia suferințelor prin care a trecut Domnul, suntem conștientizați de realitatea prigonirii, și de măsura încercărilor prin care noi înșine trecem. Mai mult ca oricând, în acestă vreme, cei credincioși suferă fiindcă sunt marginalizați, monitorizați și nu mai este mult, până când vor fi martirizați, prin acțiunile lui Anticrist.
Dacă suferi în acest fel, ia în seamă faptul că Domnul Isus a anunțat nu numai realitatea prigoanei, ci, a prezentat și cauzele care o generează. Deși în această lume mulți oameni suferă și sunt persecutați, atunci când Domnul Isus a vorbit despre fericirea și binecuvântarea pe care o vor primi cei prigoniți, a arătat că:
- Prigonirea este adresată
Nu toți cei care au parte de suferință și de prigonire, vor avea parte și de binecuvântare, fiindcă această binecuvântare este promisă de Domnul numai celor ce sunt prigoniți pentru neprihănire, sau din pricina Sa! (Mat. 5:10-12)
Apostolul Petru întărește acest fapt, spunând:
”Preaiubiţilor, nu vă miraţi de încercarea de foc din mijlocul vostru, care a venit peste voi ca să vă încerce, ca de ceva ciudat care a dat peste voi; dimpotrivă, bucuraţi-vă, întrucât aveţi parte de patimile lui Hristos, ca să vă bucuraţi şi să vă înveseliţi şi la arătarea slavei Lui.
Dacă sunteţi batjocoriţi pentru Numele lui Hristos, ferice de voi! Fiindcă Duhul slavei, Duhul lui Dumnezeu, Se odihneşte peste voi. Nimeni din voi să nu sufere ca ucigaş sau ca hoţ, sau ca făcător de rele, sau ca unul care se amestecă în treburile altuia.
Dimpotrivă, dacă suferă pentru că este creştin, să nu-i fie ruşine, ci să proslăvească pe Dumnezeu pentru numele acesta.” (1 Pet.4:12-16)
Prin aceste declarații, înțelegem că cei care suferă și sunt prigoniți din alte motive, afară de faptul că urmăresc neprihănirea și îl urmează pe Domnul Isus, nu pot fi fericiți și nici nu vor avea parte de binecuvântarea promisă de Domnul Isus. De aceea nu te întreb dacă ai parte de necazuri, încercări și prigoniri, ci, care este motivul acestora? Dacă prigonirea nu este dorită de oameni și nici chiar de cei credincioși, trebuie să nu uităm faptul că:
- Prigonirea este apreciată
Domnul Isus știe prețul pe care îl plătim pentru a umbla în neprihănire și pentru că purtăm numele Său. De aceea, celor ce sunt gata să plătească acest preț și rămân credincioși până la sfârșit, El le promite: Împărăția cerurilor și o răsplată foarte mare. (Mat.5:10-12)
Din punct de vedere spiritual, Împărăția cerului înseamnă domnia împreună cu Hristos în mijlocul lumii, și stăpânirea împreună cu El în slavă. Iar pe lângă Împărăția cerurilor, cei prigoniți vor avea parte și de o răsplată mare în ceruri!
Această răsplată este confirmată nu numai de promisiunea făcută de Domnul Isus, în cea de-a opta fericire, ci, și de adevărul care ne arată că martirii vor avea parte de cea mai strălucitoare cunună.
Bisericii din Smirna, care trecea prin mari încercări și necazuri, Domnul Isus îi spune: ” Fii credincios până la moarte, şi-ţi voi da cununa vieţii.”Ap.2:10
La fel, vorbind ucenicilor care au renunțat la tot ce aveau, și L-au urmat pe Domnul,hotărâți să plătească orice preț, Domnul le-a spus:
” Adevărat vă spun că atunci când va sta Fiul omului pe scaunul de domnie al măririi Sale, la înnoirea tuturor lucrurilor, voi, care M-aţi urmat, veţi şedea şi voi pe douăsprezece scaune de domnie şi veţi judeca pe cele douăsprezece seminţii ale lui Israel.
Şi oricine a lăsat case, sau fraţi, sau surori, sau tată, sau mamă, sau nevastă, sau feciori, sau holde, pentru Numele Meu, va primi însutit şi va moşteni viaţa veşnică.” (Mat.19:28-29).
Acestor promisiuni care definesc măsura binecuvântărilor și a răsplătirilor promise de Domnul Isus celor ce urmăresc neprihănirea și poartă cu cinste Numele Său, se poate adăuga și promisiunea făcută martirilor de sub altar, despre care se afirmă:
” Când a rupt Mielul pecetea a cincea, am văzut sub altar sufletele celor ce fuseseră înjunghiaţi din pricina Cuvântului lui Dumnezeu şi din pricina mărturisirii pe care o ţinuseră.
Ei strigau cu glas tare şi ziceau: “Până când, Stăpâne, Tu, care eşti sfânt şi adevărat, zăboveşti să judeci şi să răzbuni sângele nostru asupra locuitorilor pământului?” Fiecăruia din ei i s-a dat o haină albă şi li s-a spus să se mai odihnească puţină vreme, până se va împlini numărul tovarăşilor lor de slujbă şi al fraţilor lor, care aveau să fie omorâţi ca şi ei.” (Ap.6:9-11)
Ce promisiuni mărețe; care includ binecuvântări oferite de Dumnezeu pentru cei prigoniți, aici, și pentru veșnicie!
Dacă ești prigonit fiindcă ești copilul lui Dumnezeu, și pentru că dorești să trăiești în neprihănire, sau ești înjosit, ridiculizat, ocărât și persecutat, pentru Numele Domnului, nu te uita la aceste necazuri, ci la binecuvântările de care acestea sunt urmate.
Iar dacă încă nu ai plătit un preț de suferință și nu ai fost persecutat pentru credință, fii pregătit, fiindcă aceasta poate să înceapă oricând și de unde nu te aștepți. Ca să nu fii luat prin surprindere, ia seama la atenționarea făcută de Domnul Isus și nu uita că binecuvântările promise celor prigoniți, sunt oferite doar celor care suferă din cauza neprihănirii și pentru Numele Domnului.
De aceea, la încheierea acestui mesaj, mai mult decât să îți doresc ca Dumnezeu să te ocrotească de valul prigonirilor, mă rog ca Dumnezeu să te ajute să rămâi credincios în ceasul încercărilor și să fii răbdător până la sfârșit, pentru ca în acest fel, să ai parte de binecuvântările promise celor prigoniți. Amin!
Pastor Dan Boingeanu
