Iuda 20-21 (Efeseni 4:16)
Scopul lecției: Să descoperim imperativele folosite de Iuda pentru a-i îndemna pe cei credincioși spre o stare de maturitate spirituală și să învățăm cum le putem pune în practică pentru a experimenta această binecuvîntare.
Conținutul lecției:Dacă în prima parte a epistolei sale Iuda a prezentat pericolul apostaziei folosind exemple din Vechiul Testament (Iuda 5-7) și i-a identificat pe cei apostațiprin asemănarea acestora cu alți oameni căzuți din istorie (Iuda 8-11), printr-o descriere figurată (Iuda 12-13) sau printr-o identificare directă (Iuda 14-16), prin care a descoperitstarea spirituală a celor apostați (Iuda 15), faptele pe care aceștia le comit (Iuda 16), precum și pedeapsa care îi așteaptă (Iuda 14), în partea a doua a aceleiași epistole el a adresat mai multe îndemnuri prin care a arătat celor credincioși cum trebuie să lupte împotriva acestor provocări (Iuda 17-25).
Pentru a avea biruință în lupta credinței nu-i îndeajuns numai să primești ordinul de mobilizare pentru această luptă spirituală (Iuda 1-4) sau doar să-ți cunoști dușmanul (Iuda 4-16), ci trebuie să te și pregătești pentru această luptă (să te echipezi ““ Iuda 17-21), să fii implicat în mod activ (Iuda 22-23) și să contezi pe ajutorul lui Dumnezeu (Iuda 24-25).
Pentru a-i ajuta pe cei credincioși să se ridice la înălțimea acestor așteptări, să rămână statornici și să aibă biruință în lupta credinței, Iuda i-a chemat mai întâisă se reîntoarcă la Cuvântul Scripturii (Iuda 17-19). El a adresat această chemare având ca motivație autoritatea celor ce le-au vestit Cuvântul Scripturii (Iuda 17), mesajul Cuvântului Scripturii (Iuda 18), precumși lucrarea pe care Cuvântul Scripturii o împlinește (Iuda 19). După aceste îndemnuri, Iuda își continuă șirul imperativelor îndemnându-i pe cei credincioși să crească în statura spirituală (să se zidească sufletește ““ Iuda 20-21). Studiind aceste îndemnuri descoperim că:
1. Ajungem la starea de maturitate spirituală crescând în credință
La începutul acestui șir de imperative, Iuda repetă apelativul”prea iubiților” (agapetoi), îndreaptând astfel atenția asupra celor credincioși și personalizând mesajul pe care l-a adresat, prin faptul că a descoperit relația pe care o avea cu cei credincioși, starea în care aceștia se găseau, precum și motivația ce l-a determinat să le adreseze aceste îndemnuri (Iuda 3,17,20). Primul îndemn adresat pentru a atinge starea de maturitate spirituală privește creșterea în credință (Iuda 20/a).
După ce a experimentat lucrarea credinței (Iuda 1:1/a), a identificat adevarata credință (Iuda 3b), a arătat pericolele generate de lepădarea de credință (Iuda 4-16), Iuda îi îndeamnă pe cei credincioși să se întărească în credință (Iuda 20/a). El a adresat acest îndemn arătând că această credință este personală (credința voastră), de mare preț (credința este prea sfântă), trebuie să crească (a folosit un imperativ care în limba greacă este la participiu prezent, “epoikodomountes” ““ Iuda 20/a) și conduce la zidire sufletească (maturitate spirituală ““ Iuda 20/a).
În Noul Testament, zidirea sufletească înseamnă a zidi pe stâncă (Matei 7:24-27; 1 Corinteni 3:11-15), a urma credința apostolilor (Fapte 2:27, 30, 42, 20:32; Romani 6:17), a aprofunda și a aplica Cuvântul Scripturii (Fapte 17:11; 2 Timotei 2:15, 3:16) și a te asemăna cu Domnul Isus(Efeseni 11-16).
Aplicație practică: arătați, în contrast cu lucrarea pe care o fac cei ce conduc la lepădarea de credință, ce pași ar trebui să facă cei credincioși pentru a ajunge la o stare de maturitate spirituală prin întărirea credinței.
2. Ajungem la starea de maturitate spirituală întărind viața de rugăciune
Pentru a ajunge la starea de maturitate spirituală, Iuda îi îndeamnă pe cei credincioși să se roage prin Duhul Sfânt (Iuda 20/b). Acestă rugăciune înseamnă: să comunici în duh cu Dumnezeu (Ioan 4:20-24), să te rogi potrivit cu voia lui Dumnezeu (Ioan 14:12-14; 16:24), să te rogi călăuzit de Duhul lui Dumnezeu(Galateni 4:6; Efeseni 6:18), să contezi pe ajutorul Duhului Sfânt (Romani 8 :26-27) și să te rogi neîncetat, motivat de Duhul lui Dumnezeu (Romani 15:30; Efeseni 1:15-16).
Aplicație practică: arătați cum poate fi întărită viața de rugăciune personală, din familie și din biserică.
3. Ajungem la starea de maturitate spirituală perseverând în dragoste
Prin următorul îndemn Iuda îi cheamă pe cei credincioși să fie perseverenți în dragoste (“țineți-vă în dragostea lui Dumnezeu” ““ Iuda 21/a). Aceasta însemnă a păzi Cuvântul lui Dumnezeu (Ioan 15:10; 1 Ioan 2:4-5), a întări părtășia cu Domnul Isus (1 Ioan 2:6; Ioan 4:15-17) și cu semenii (1 Ioan 4:7-11, 21).
4. Ajungem la starea de maturitate spirituală pregătindu-ne pentru sfârșit
Ultimul imperativ prin care Iuda îi cheamă pe cei credincioși la o stare de maturitate spirituală conține îndemnul de a privi spre ceea ce va fi la urmă, așteptând “îndurarea Domnului Isus” și “viața veșnică” (Iuda 21/b). Prin aceste îndemnuri el îi cheamă pe cei credincioși să rămână statornici, să lupte lupta credinței și să crească spre maturitate, având în atenție lucrurile viitoare (1 Ioan 2:28; Matei 25:31-32; Ioan 5:28-29; 2 Timotei 4:1; 2 Corinteni 5:10).
Aplicație practică: arătați cum îi putem ajuta pe cei credincioși să nu mai privească în urmă sau la lucrurile prezente, ci să privească cu nădejde spre viitor.
Întrebări pentru discuții:
1. De ce a repetat Iuda apelativul pe care l-a folosit pentru a-i identifica pe cei credincioși ?
2. Prin ce imperativ i-a chemat Iuda pe cei credincioși spre o stare de maturitate spirituală ?
3. Ce înțelegem, potrivit adevărurilor prezentate de Noul Testament, prin “zidire sufletească” ?
4. Cum putem crește în credință ?
5. Ce înseamnă a ne ruga prin Duhul Sfânt ?
6. Cum putem persevera în dragoste ?
7. Care sunt lucrurile pe care trebuie să le aibă în atenție cei credincioși ?
Pastor Dan Boingeanu
