“Rodul pântecelui este o răsplată dată de El” (Psalmul 127:3)
Dacă ai uitat cât de binecuvântat ești că ai o familie, citește următoarele: “Până la urmă m-am săturat. Copiii erau gălăgioși, iritanți și imposibili. Eram obosit și sătul. Soția mea era stresată și epuizată. Așa că m-am hotărât să fug de toate acestea și să am o zi doar pentru mine. Doream s-o trăiesc la maxim și să fiu cât de lacom puteam.
Eu eram singura persoană de care urma să am grijă. M-am năpustit pe ușă afară cu 150 de lei în buzunar, “lată, am reușit”, mi-am spus în timp ce conduceam pe drumul principal și mă îndreptam spre nord. Ei bine, m-am dus la un shopping centre, m-am simțit foarte bine într-o librărie și mi-am cumpărat colecția de poeme de Walt Whitman. După aceea, m-am dus la McDonalds și am comandat doi hamburgeri, o porție mare de cartofi prăjiți și o cola mare. Am mâncat tot fără să fiu deranjat, fără să șterg pe nimeni la gură, la nas sau la fund. Apoi am mâncat cea mai mare înghețată de ciocolată pe care am găsit-o.
Eram liber! Eram afară din oraș! Apoi m-am dus la cinema și m-am uitat la film fără să cumpăr popcorn, fără să țin pe cineva în poală, fără să merg cu cineva la baie. Eram un om liber. Profitam la maxim ““ și mă simțeam nefericit. Când m-am întors acasă, toți dormeau. Când m-am strecurat în pat, soția mi-a șoptit: “ți-am simțit lipsa”. Am răspuns: “și eu vouă”. Niciodată nu am mai fugit de acasă!”
