În perioada de întocmire a Indexului Mondial de Persecuție pentru 2019, cinci mari tendințe de persecuție creștină au apărut în dreptul a 50 de țări din listă. În nici un caz acestea nu sunt singurele tendințe care afectează credincioșii la nivel global.
Cu toate acestea, cercetările și rapoartele Organizației Open Doors strânse din mai mult de 60 de țări indică faptul că aceste tendințe sunt forțele majore care influențează persecuția creștinilor din întreaga lume. Acestea sunt identificate mai jos, pentru a oferi o perspectivă asupra luptei cu care se confruntă astăzi Biserica la nivel global.
1. Realitatea șocantă a persecuției împotriva femeilor
Cercetările făcute pentru formularea Indexului Modial de Persecuție 2019 dezvăluie detalii devastatoare despre persecuția cu care se confruntă femeile creștine. În multe locuri, femeile experimentează o „dublă persecuție” – în primul rând ca este creștină, apoi pentru că este femeie. Acest tip de persecuție este dificil de evaluat sau de cuantificat deoarece este complex, violent și ascuns. În multe culturi unde femeile sunt vizate în mod specific, este dificil, dacă nu chiar imposibil, să se raporteze numere exacte.
Persecuția exploatează toate vulnerabilitățile disponibile pe care femeile le au în contextul lor cultural sau social. Aceasta înseamnă că sunt oprimate prin factori precum: lipsa accesului la educație și asistență medicală, divorț forțat, interdicții de călătorie, trafic, văduvie, încarcerare într-o unitate psihiatrică, avorturi forțate sau contracepție, refuzul accesului la muncă și lipsa alegerii de a se căsători o persoană cu aceeași credință. Presiunile cu care se confruntă femeile creștine sunt de două ori mai numeroase decât cele experimentate de bărbații creștini.
Chiar și în cele mai restrânse circumstanțe, persecuția specifică genului este un mijloc-cheie de distrugere a comunității creștine minoritare. De exemplu, asaltul sexual al femeilor din Nigeria de către organizația teroristă Boko Haram și în Irak de către Statul Islamic, este de obicei recunoscut ca viol, dar nu este perceput ca un instrument de persecuție religioasă. Deși aceste atacuri nu s-au limitat la populațiile creștine, un studiu atât al demografiei victimelor, cât și al mărturiilor lor cu privire la cuvintele folosite de atacatorii lor nu lasă nici o îndoială că cel puțin un obiectiv primar al organizației Boko Haram și al statului islamic este eradicarea populației creștine prin toate mijloacele.
2. Opresiunea islamică continuă să efecteze milioane de creștini
În șapte din primele zece țări din lista mondială, principala cauză a persecuției este asuprirea islamică. Aceasta înseamnă că pentru milioane de creștini – în special cei care au crescut musulmani sau s-au născut în familii musulmane – a-L urma pe Domnul Isus în mod deschis poate avea consecințe dureroase. Ei pot fi tratați ca cetățeni de rangul doi, discriminați la locurile de muncă sau chiar atacați în mod violent.
Adesea, opresiunea islamică este cel mai frecvent văzută și acoperită de mass-media în timpul evenimentelor de violență extremă. În ciuda lipsei unei ideologii comune – și chiar în timpul luptelor între diferitele grupuri – militanții islamici continuă să-și răspîndească viziunea sângeroasă în întreaga lume. De la al-Shabab, la Boko Haram, la al-Qaeda în Peninsula Arabică, până la ISIS, această tendință continuă să crească în Asia (Filipine, Bangladesh și Indonezia) și Africa (Egipt, Nigeria și Somalia). Acești militanți și alte mișcări radicale violente continuă să omoare pe oricine se opune interpretării extreme a Islamului prin acte de terorism și rebeliune. Organizația Poen Doors numește acesta factorul „smash” (violență).
Dar o altă forță este în joc, numită factorul „stoarcere”. În timp ce actele teroriste violente primesc majoritatea atenției mass-mediei, islamiștii din întreaga lume își continuă agenda prin acțiuni diplomatice și politice, precum și eforturi sociale la nivel local. În multe țări, democrația este folosită pentru a adopta pașnic modificări legale în conformitate cu legea Sharia și obiceiurile islamice.
Această persecuție „îi stoarce” pe creștinii care au părăsit islamul ca să-L urmeze pe Hristos. Ei se confruntă adesea cu mult mai mult decât violența și este cu atât mai dificil de îndurerat. Procesul lent al controlului islamic în fiecare aspect al vieții devine insuportabil, ducând la mulți creștini care își practică credința sub acoperire, de frica de repercusiunilor, dacă credința lor ar fi descoperită.
3. Două din cele mai populate țări din lume cresc pe scara persecuției
Pentru prima dată de la începutul listei World Watch, India este pe locul 10 ca nivel de persecuție. În plus, China a sărit 16 locuri, de la numărul 43 în lista din 2018 până la 27 în lista din 2019. Fiecare dintre aceste țări găzduiește peste un miliard de oameni, astfel încât aceste tendințe sunt îngrozitoare. Naționaliștii hinduși din India continuă să atace creștinii și bisericile cu ceea ce nu pare să aibă consecințe.
Deoarece biserica crește în India și are o prezență puternică în regiunile tribale, militanții hinduși văd creștinii ca o amenințare pentru națiune. Discriminarea este, de asemenea, foarte comună, bazată pe vechiul sistem de caste. Ea afectează creștinii din toată India, deoarece majoritatea convertiților la creștinism provin din castele inferioare și „nedetectabile” (Dalit).
De când Narendra Modi a venit la putere în mai 2014, nivelul persecuției creștinilor a crescut dramatic. În fiecare an, se înregistrează mai multe incidente violente, în special pentru că autoritățile guvernamentale, cum ar fi poliția și oficialii locali, adesea permit violența împotriva creștinilor, în special atunci când este implicată o mulțime. Militanții hinduși țintesc conducătorii bisericii, îi bat și încearcă să-i forțeze să plece din satele lor. Cea mai recentă tendință nu este numai de a amenința liderul bisericii, dar și de a amenința sau de a-i viol soția și de a viza chiar și copiii mici. Această brutalitate reflectă tendințele globale de a viza femeilor și copii ca parte din dinamica persecuției.
În China, puterea crescândă a guvernului și domnia lui Xi Jinping, președintele Partidului Comunist, continuă să facă dificilă închinarea deschisă în unele părți ale țării. Situația continuă să se agraveze pentru bisericile și creștinii chinezi. În ultimele patru luni, oficialii chinezi au închis trei mari biserici bine cunoscute. La începutul lunii decembrie, poliția a percheziționat Biserica Legământului Ploii Timpurii din Chengdu, arestând pastorul și 10 bătrâni. O săptămână mai târziu, au închis Biserica Ronguilli, iar în septembrie au închis cea mai mare biserică din Beijing, Biserica Sion.
4. Creșterea islamismului radical în Africa Subsahariană
În timp ce excesele violente ale ISIS și ale altor militanți islamici au dispărut cel mai mult din titlurile din Orientul Mijlociu, pierderea teritoriului înseamnă că luptătorii s-au dispersat într-un număr mai mare de țări nu numai în regiune, ci și din ce în ce mai mult în Africa Subsahariană . Africa Subsahariană reprezintă una dintre cele mai puternice provocări din lume în ce privește siguranța, deoarece guvernarea slabă, sărăcia și islamul radical se ciocnesc tot mai mult. Dintre țările care înregistrează niveluri înalte de persecuție, dar se află în afara primelor 50, 18 dintre cele 23 de țări se află în Africa Subsahariană.
Aproape 30 de grupări islamice violente sunt cunoscute ca fiind active în regiune. Ideologia radicală a grupurilor extremiste islamice precum Boko Haram și al-Shabab a inspirat sau infiltrat numeroase alte grupări, cum ar fi Islamic State West Africa Province (ISWAP), un grup extrem de violent care s-a despărțit de Boko Haram din Nigeria și care subjugă fete și femei creștine, ca parte integrantă a strategiei lor.
În februarie 2018, ISWAP a ucis o școală secundară de fete în Dapchi și a răpit peste 100 de fete. O lună mai târziu, grupul le-a eliberat pe toate fetele, mai puțin pe Leah Sharibu, care a refuzat să spună rugăciuni musulmane și să renunțe la credința și încrederea în Hristos. Până în prezent, Leah rămâne în captivitate cu un alt creștin, Alice Ngaddah.
5. Apar noi legi pentru a controla religia
Autoritarismul de stat crește în multe părți ale lumii, susținut de disponibilitatea tot mai răspândită a tehnologiei digitale personale, pe care guvernele o pot urmări din ce în ce mai mult prin recunoașterea facială, chip-uri electronice și așa mai departe. Locuri precum Vietnamul, Myanmar, China și Coreea de Nord au înregistrat creșteri ale controlului mai strict al drepturilor religioase de către stat.
Tendința este văzută cel mai mult în China, unde au intrat în vigoare noile Regulamente pentru Afaceri Religioase pe data de 1 februarie 2018. De atunci s-a pus accentul pe interzicerea copiilor și tinerilor de a auzi învățături religioase. Grădinițele și școlile duminicale au fost închise, taberele de vară interzise, iar bisericile au fost nevoite să pună semne la intrare, interzicând intarea persoanelor sub 18 ani. Această politică a funcționat de ani de zile, dar rareori a fost pusă în aplicare până în prezent.
După cum sa menționat mai sus, în septembrie, cea mai mare biserică din Beijing, „Sion”, cu 1.500 de membri, a fost închisă pentru că a refuzat să instaleze camere CCTV, care să controleze congregația. Motivul oficial a fost „întâlnirile ilegale ținute de un grup bisericesc neautorizat într-o clădire neînregistrată”.
Sursa – Agenția Kairos: goo.gl/Z7N4je
