Rom.1:16-17 (2 Tim.4:1-5)
Scopul lecției: Să înțelegem, prin exemplul apostolului Pavel, care este atitudinea corectă a unui om matur spiritual față de Evanghelie.
Contextul lecției: Urmărind modul în care Sfânta Scriptură prezintăatitudinea pe care oamenii au avut-o față de Evanghelie, descoperim oameni care nu cunosc Evanghelia (Rom.15:20;2 Cor.4:1-6), sunt nepăsători față de Evanghelie (Mat.22:1-6;Evrei 3:3), nu ascultăEvanghelia (Rom.10:16; 2 Tim 4:2-4; 2 Tes.1:8), nu primesc Evanghelia (Fapte.17:30-32), sau, se împotrivesc Evangheliei (Fapte.7:51-59;1Tim.1:12-13; Gal. 1:7-9).
În contrast însă cu aceștia, sunt și oameni care au fost gata să audă Evanghelia (Mat.4:33;11:5;Fapte 15:7), au crezut Evanghelia (Ef.1:13), au primit Evanghelia (1 Cor.15:1-2), au trăit Evanghelia (Fil.1:12-27) și au vestit Evanghelia (1 Tes.1:4-8). Dacă în prima parte a vieții sale, numele apostolului Pavel putea fi găsit printre a celor din prima listă, după întâlnirea cu Domnul Isus, Evanghelia a devenit pentru el scopul vieții (1 Cor.9:16-23).
Conținutul lecției: Prin mărturisirile pe care apostolul Pavel le-a făcut în prima parte a capitolului întâi a epistolei pe care o scrie celor din Roma, descoperim că întâlnirea cu Hristos i-a adus nu numai o nouă perspectivă asupra vieții (Eom.1:1-7) și un alt mod de slujire (Rom.1:8-15), ci și o altă atitudine față de Evanghelie (Rom.1:16-17). El își prezintăaceastă nouă atitudine față de Evanghelie prin declarațiile: “sunt dator și Grecilor și Barbarilor ” (Rom.1:14), “am o vie dorință să vestesc Evanghelia” (Rom.1:15) și “nu mi-e rușine de Evanghelie” (Rom.1:16).
Luând în considerare aceste afirmații, putem spune că pentru apostolul Pavel vestirea Evanghelieinu a fost numai o datorie, ci și o pasiune pe care a împlinit-o cu mult curaj.
Iar, urmărind exemplul pe care el ni l-a lăsat, înțelegem că omul matur spiritual este gata să vestească Cuvântul lui Dumnezeu și nu se rușinează de Evanghelie:
1. Datorită obârșiei Evangheliei (Rom.1:16)
Prin declarația sa, apostolul Pavel, arată că Evanghelia pe care o propovăduiește, este “Evanghelia lui Dumnezeu “(Rom. 1:1), sau “Evanghelia lui Hristos” (Rom.1:16/a).
Aceste declarații ne arată că apostolul Pavel era conștient de faptul că mesajulpe care îl propovăduia, era diferit de învățăturile transmise de rabinii evrei sau de filosofii vremii.
Pentru că a fost convins pe deplin că Evanghelia are obârșie divină (Gal.1:11-12), el nu numai că nu s-a rușinat de Evanghelie, dar l-a îndemnat și pe Timotei, copilul său în credință, să aibă aceeașiîndrăzneală în a vesti cuvântul lui Dumnezeu, indiferent de atitudinea celor din jur sau de prețul pe care ar trebui să-l plătească (2 Tim.4:1.5).
2. Datorită conținutului Evangheliei (Rom.1:16/a)
Prin afirmația:”Evanghelia lui Hristos”, apostolul Pavel arată nu numai faptul că Evanghelia aparține lui Hristos (are origine divină și ne-a fost descoperită prin Hristos), ci și că, îl prezintă pe Hristos. După cum, într-o carte cu are titlul “Istoria imperiului Roman” ne așteptăm să găsim date referitoare la acest imperiu, tot așa și Evanghelia lui Hristos, cuprinde viața și lucrarea lui Hristos (Rom.1:1-4; 2 Tim.2:8). Atunci când a descoperit această taină, apostolul Pavel nu s-a propovăduit pe sine sau Legea pe care a învățat-o din pruncie și nici experiențele pe care le-a trăit, ci numai pe Hristos ( Gal.6:14-15; 1Cor.2:1-5).
3 Datorită lucrării Evangheliei (Rom.1:16-17)
Apostolul Pavel arată că Evanghelia pe care o propovăduiește este activă, fiindcă este “puterea lui Dumnezeu” care aduce ” mântuirea”(Rom.1:16). Mântuire (soteria) este un termen folosit foarte des de apostolul Pavel și înseamnă : izbăvire, salvare sau eliberare. Dacă în mijlocul acestei lumiputerea robește sau distruge, Evangheliaaduce eliberare (Ioan 8:32).
Acestă eliberare este pentru toți oamenii, se capătă prin credință (Rom.1:16) și a fost oferită întâi Iudeilor (Ioan 1:11-13;Luca2:30-32;Fapte.3:26) și apoi Grecilor (neamurilor: Luca 24:47; Fapte 13:46).
Pe lângă eliberare, Evanghelia descoperă și calea spre neprihănire (Rom.1:17). Această neprihănire este oferta lui Dumnezeu, se capătă prin credință și conduce spre o viață și otrăire prin credință (Rom.1:17; Gal.2:16;3:11;Fil.3:9).
Întrebări pentru discuție:
1. Care au fost atitudinile greșite pe care oamenii le-au avut față de Evanghelie ?
2. Ce atitudini corecte față de Evanghelie, sunt prezentate în Sfânta Scriptură?
3. Ce declarații a folosit Apostolul Pavel pentru a descrie atitudinea sa față de Evanghelie?
4. De ce nu s-a rușinat apostolul Pavel de Evanghelie ?
5. De ce astăzi, mulți oameni se rușinează de Evanghelie?
6. De ce un om matur spiritual trebuie să vestească Evanghelia?
7. Ce lucruri pot face ca Evanghelia să aibă putere și să-și împlinească lucrarea?
Pastor Dan Boingeanu
