23 Noiembrie ““ Daniel

0
17

(așteaptă răspunsul Domnului)
Dan.9:1-27 (Iacov 5:16)

Scopul Lecției: Să descoperim secretul rugăciunii, care l-a făcut pe Daniel să primească răspuns din partea lui Dumnezeu și să câștige biruința în lupta spirituală.

Contextul lecției: Daniel, nume care în limba ebraică înseamnă: “Dumnezeu este judecătorul meu” a fost un israelit de viță regală, ce a fost luat în robia Babiloniană, în timpul domniei lui Ioiachin. Ajuns în Babilon, Daniel a fost pregătit împreună cu alți tineri de vârsta lui, pentru a împlini slujiri la curtea regală (Dan.1:1-6)

Pentru Daniel, lupta spiriruală a început odată cu primii pași pe care i-a facut în țara robiei. Astfel el a trebuit să lupte împotriva regulilor de la curtea împărătească și-aobiceiurilor păgâne (Dan.1:8-21), a pretențiilor fără limite ale împăratului Nebucadnețar (Dan.2:1-23; 4:1-9), sau a acuzațiilor venite din partea colegilor de slujbă (Dan.6:1-28).

Pe lângă lupta spirituală purtată împotriva acestor împotriviri venite dinafară, Daniel a fost angajat însă și într-o adevărată luptă a rugăciunii. Cu toate că pentru Daniel rugăciunea a fost unmod de viață (Dan.2:16-19;6:10), atunci când a înțeles voia lui Dumnezeu pentru cei aflați în robie,  rugăciunea sa a căpătat o și mai mare intensitate, devenind o adevărată luptă sirituală (Dan.9:1-27).

Conținutul lecției: Experiența luptei spirituale purtată de Daniel în post și rugăciune a început în anul întâi al domniei lui Darius Medul, fiul lui Ahașveroș ( Dan.5:30-31;9:1; 11:1), dar a continuatșiîn anii care au urmat (Dan.10:1-3).

Biruința sa spirituală este confirmată de răspunsul imediat pe care l-a primit din partea lui Dumnezeu (Dan.9:20-27), experiențele pe care le-a trăit ulterior (Dan.10:1-12:13), dar și de împlinirea în cursul istoriei aadevărurilorpe care Dumnezeu i le-a descoperit : întoarcerea din robia Babiloniană, venirea, moarte și învierea lui Mesia, împrăștierea Israelului printre națiuni și strângerea lui înapoi în țara promisă (Dan 9:24-26).

Lui Daniel, Dumnezeu i-a descoperit însă nu nuami ceea ce se va întâmpla cu neamul său, ci și drumul pe care îl va parcurgeistoria omenirii până la vremea necazului celui mare, apariția lui Anticrist, venirea lui Hristos, judecata finală și răsplătirea veșnică a celor credincioși (Dan.11:1-12:3).  Faptul că a primit o așa revelație, ne arată că Daniel a trăit o biruință sprituală deplină, iar răspunsul lui Dumnezeu la rugăciunile pe care el le-a înălțat, a fostmult mai mare decât el se aștepta.

Studiind pasajul lecției biblice de astăzi, descoperim că Daniel a primit un așa răspuns la rugăciunilepe care le-a înălțat, pentru că :

1. Daniel s-a rugat în conformitate cu Scriptura ( Dan.9:1-2)

Înainte de a se ruga, Daniel a citit Cuvântul lui Dumnezeu. În ciuda vârtei înaintate, a schimbărilor din viața politică și socială a imperiului și- a obligațiilor de serviciu, Daniel și-a făcut timp să citească Scriptura. Cartea pe care a citit-o a fost scrisă de proorocul Ieremia, iar portiunea la care a făcut referire, este Ieremia 29:10-12.  El nu numai că a citit, dar a și meditat la Cuvântul lui Dumnezeu, căutând s-i găsească înțelesul (Dan.10:1) Când a înțeles care este planul lui Dumnezeu, Daniel s-a rugat potrivit adevărului pe care l-a desoperit ( Dan.9:3)

2. Daniel s-a rugat cu umilință (Dan.9:3)

Deși era prim ministru, Daniel s-a rugat îmbrăcatîn sac și cenușă. Această afirmație este menționată în biblie de 46 de ori și de fiecare dată exprimă o adâncă smerenie.
Cei îmbrăcați în sac arătau durerea în semn de doliu pentru un mort (Gen.37:34; 2Sam.3:31; Ioel 1:8), un semn al unui dezastru personal sau național (Iov.16:15; Plâng.2:10; Estera 4:1), o mărturie a remușcării pentru păcatele comise (1 Împ.21:27; Neemia 9:1; Iona 3:5; Mat 11:21) sau o adâncă stare de umilință în timpul rugăciunii (2 Împ.19:1-2; Dan.9:3).

3. Daniel s-a rugat cu stăruință (Dan. 9:3-4)

Pentru Daniel rugăciunea n-a fost numai un ritual sau o simplă poezie pe care a spus-o înaintea lui Dumnezeu, ci o adevărată luptă spirituală în timpul căreia și-a întors fața către Dumnezeu, a căutat părtășia cu El mărturisindu-și starea inimii și a adusla cunoștința lui Dumnezeu cerile sale. Expresia: “M-am rugat Domnului” (Dan.9:4/a) este aceiași cu cea care descrie lupta lui Iacov cu Dumnezeu, folosită în Gen.32:25. Pentru Daniel, stăruința n-a însemnat frecvența cu care a folosit cuvintele, ci puterea credinței cu care s-a rugat, intensitatea luptei pe care a purtat-o și statornicia lângă ceea ce a cerut.

4. Daniel s-a rugat mărturisindu-și păcatele (Dan.9:4-7)

Înainte de orice altă cerere, Daniel și-a mărturisit păcatele (Dan.9:4/a).Deplin conștient de măreția lui Dumnezeu (Dan.9:4/b), el amărturisit fiecare abaterepomenind-o pe nume (Dan.9:5-6) și a recunoscut jutețea pedepsei lui Dumnezeu (Dan.9:7). Daniel n-a avut o atitudine de mândrie, sau exclusivistă, ca a fariseului de la templu (Luca 9:9-14), ci s-a inclus în numărul celor ce au păcătuit și-au meritat să primească pedeapsa. Acestă atitudine este confirmată de faptul că în rugăciunea sa, pronumele “noi” cu derivatele lui, este repetat de 17 ori.

5. Daniel s-a rugat mijlocind pentru alții  (Dan.9:8-13)

În mijlocirea sa, Daniel a menționat: împărații, căpeteniile, părinții celor din poporul său și tot Israelul. Și în momentul mijlocirii, la fel ca în momentul mărturisirii,  el arecunoscut păcatele menționându-le pe nume și-a subliniat justețea pedeapsei pe care Dumnezeu le-a trimis-o.

6. Daniel s-a rugat contând pe lucrarea lui Dumnezeu (Dan.9:14-19)

Atunci când s-a rugat lui Dumnezeu, Daniel n-a contat pe merite personale, sau pe neprihănirea poporului (Dan.9:18), ci pe mila și îndurarea lui Dumnezeu. Astfel el menționează caracterul lui Dumnezeu: îndurarea și iertarea ( Dan.9:9; 16) dreptatea (Dan.9:14) și dragostea (Dan.9:17 și 19), dar și lucrările pe care Dumnezeu le-a făcut în istorie (Dan.9:15).

7. Daniel s-a rugat așteptînd un răspuns concret(Dan.9:19)

În ultimele afirmații ale rugăciunii lui Daniel, descoperim răspunsul pe care el și-ldorea și lucrările pe care aștepta ca Dumnezeu să le împlinească. El a dorit ca Dumnezeu “să audă rugăciunea”,  “să ierte păcatele”, “să ia aminte”(să ia în considerare cererile adresate și să le împlinească), “să lucreze” și “să răspundă imediat” (Dan.9:19). Răspunsul pe care Dumnezeu i l-a dat, a fost însă mult mai mare decât așteptările sale, fiindcă lucrările lui dumnezeu sunt mai mari decât așteptările noastre. (Dan.9:20-27).

Întrebări pentru discuții:

1. Care dintre luptele spirituale purtate de Daniel a fost mai intensă ?
2. De ce viața de rugăciune a lui Daniel a fost o luptă spirituală ?
3. Ce l-a determinat pe Daniel să poarte această luptă spirituală ?
4. De ce cei mai mulți creștinisunt înfrânți în lupta rugăciunii astăzi?
5. Care dintre caracteristicile rugăciunii lui Daniel este cel mai neglijat astăzi ?
6. De ce cele mai multe rugăciuni ale celor ce se roagă nu primesc răspuns ?
7. Puteți împărtăși măcar un singur răspuns pe care l-ați primit la rugăciune ?

Pastor Dan Boingeanu

23 Noiembrie ““ Daniel
Da o nota acestui articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here