-“Avem felurite daruri” (Romani 12:6)-
Poate ai mai multe daruri, dar trebuie să-l descoperi pe cel mai mare și să-ți zidești viața în jurul lui. David a simțit că este mai mult decât un păstor; el era un rege în devenire. Faptul că la ucis pe Goliat i-a dat o șansă de a o arăta. Dacă ar fi eșuat să o ducă la îndeplinire, s-ar fi întors la păstorirea oilor. Ce ne împiedică să vedem darul nostru cel mai mare?
1) Concentrarea asupra slăbiciunilor noastre. În loc să ne concentrăm asupra calităților noastre, ascultăm de cei ce ne critică și repetăm greșelile devenind tot mai descurajați. Ai grijă; cei cu care te însoțești fie te vor ridica, fie te vor coborî. Acest lucru este adevărat mai ales cu privire la cei ce nu apreciază sucÂcesul tău, deoarece își aduc aminte de propria lor lipsă de succes.
2) Invidia față de darurile altora. Este bine să-i apreciezi pe alții atâta timp cât nu încerci să-i imiți. În loc să trăiești în umbra cuiva, stai pe umerii lor și adună din înțelepciunea lor. Fii un Elisei; cere-i lui Dumnezeu de două ori mai mult decât are mentorul tău. Pavel vorbește de șapte daruri diferite: “cine are darul proorociei, să-l întrebuințeze după măsura credinței lui. Cine este chemat la o slujbă, să se țină de slujba lui. Cine învață pe alții, să se țină de învățătură. Cine îmbărbătează pe alții, să se țină de îmbărbătare. Cine dă, să dea cu inimă largă. Cine cârmuiește, să cârmuiască cu râvnă. Cine face milostenie, s-o facă cu bucurie” (v. 6-8). Care este cel mai mare dar al tău? Descoperă-I, dezvoltă-l și apoi dedică-l slujirii lui Dumnezeu!
