26 Septembrie

” Dar eu sunt în casa lui Dumnezeu ca un maslin verde, ma încred în bunatatea lui Dumnezeu în veci de veci ” Ps. 52:8

Fiecare act ce exprima daruire de sine facut de oameni, a fost mai întîi inspirat de Dumnezeu. Numai dragostea lui Dumnezeu a condus pe Albert Schweitzer, în jungla Africana. Schweitzer a fost un om cu o capacitate intelectuala stralucitoare, avand abilitati în orice domeniu.

De aceia, cercetarile pe care le-a facut pentru scrierea cartii “În cautarea istoricului Isus”, l-au ajutat sa descopere care este “Chemarea lui Dumnezeu pentru sine !”Cand a terminat de scris aceasta carte, a abandonat toate titlurile academice si pozitiile distincte pe care le avea în societatesi a plecat în Africa ca sa slujeasca ca doctor misionar.

După ce a citit pilda spusa de Domnul Isus despre “Lazar si bogatul nemilostiv” aceasta i-a atins inima în asa masura încat de multe ori cand pacientii se trezeau din anestezia de dupa operatie în micutul spital în care Schweitzer opera, îl auzeau spunînd: ” Nu mai ai durere pentru ca Domnul Isus, mi-a spus sa vin si sa lucrez aici pe malul raului Ogowe, ca sa va ajut.

Ce spuneti ; aceasta a fost dragoste fata de Dumnezeu, sau dragoste fata de aproapele ? Nu se poate face însa o separare, pentru ca aceasta dragoste este una !

Rugaciune. Doamne Dumnezeule; umplema cu aceiasi masura de dragoste pe care mi-ai dovedit-o prin slujirea Fiului Tau, pentru ca sa-mi pot sluji semenii . Amin