Dumnezeu da ajutor !

0
39

Dragii mei,
Luna Aprilie a fost luna cheie pentru continuarea lucrării aici dintr-un singur motiv: VIZA. Sunt aproape 3 ani de când sunt aici și sper că deja știți că în fiecare Aprilie am aceeși problemă: obținearea vizei. De fapt începe să nu mai fie o problemă și să o obțin din ce în ce mai ușor și mai rapid așa că vestea bună este că am obținut-o și anul acesta pentru încă un an.

La cantina socială am avut o săptămână speciala pentru copii și părinți împreună cu o echipă din Anglia. Au fost organizate lecții biblice, un club pentru copii care a durat patru zile și în care copiii au putut învăța noi cantece, asculta noi lecții biblice și decupa stele pentru a le aminti că Dumnezeu a creat lumea, fețe din farfurii de hârtie, s-au putut juca și exprima. S-au legat relații frumoase între copii și musafiri și am fost binecuvantați să colaborăm pentru slujirea lor. De asemenea s-a organizat o seară a părinților în care au putut vedea ce au lucrat copiii lor și au putut asculta încă o data din Cuvântul lui Dumnezeu.

Zoki și Igor au început să se implice mai mult la cantină așa că putem face cu rândul în pregătirea programului ceea ce este bine și pentru copii și pentru noi. Zilele trecute, discutând cu copiii despre faptul că sunt deosebiți în ochii lui Dumnezeu și că El are un plan pentru fiecare din ei, am alunecat într-o altă temă care pare că i-a atins mult pentru că este o realitate pe care ei o trăiesc: violența în familie, alcoolul și tigările. Mă gândesc să vorbim mai mult cu ei pe aceste teme și să îi motivăm măcar pe ei la un alt mod de viață, deși până la momentul când vor putea decide independent vor mai avea de suferit traume. Lucrul acesta mă doare și pe mine și nu găsesc răspuns la întrebarea de ce trebuie să fie așa.

Un lucru nou apărut în proiectele noastre este reînnoirea colaborării cu centrul de zi pentru persoanele cu handicap “Poraka”. Obișnuiam să le slujim prin a le oferi o dată pe săptămână o masă caldă, însă acum pe lângă acest lucru, am început să mergem și să cântăm cu ei și să le spunem mici povestioare. Cei care fac parte din personal au ocazia să asculte și ei și ne rugăm pentru ei. Cei prezenți s-au bucurat foarte mult de această inițiativă care a venit din partea noastra, iar noi de bucurăm că am găsit o ușă deschisă pentru acest lucru.

Grupa de alfabetizare face progrese, însp din 11 copii înscriși au ramas 7. Am avut probleme cu unii din ei care nu vor să învețe sau obiectează că temele sunt prea multe. Încercăm să lucrăm și cu ei pe alt plan astfel încât să îi motivăm și la o purtare potrivită și la învățat. Câteodată ajung la capătul puterilor când îi iau pe toate părțile cu explicațiile și văd că tot nu înțeleg.

Ultimul hop l-am trecut cu Sunita care în mod intenționat nu vroia să faca ce îi spunea învățătoarea și făcea gălăgie la ore. Am descoperit că este supărată că vechea învățătoare a plecat și că îi este greu și nu vrea să se adapteze cu noua învățătoare. A trebuit să discut cu ea și să o provoc să încerce ceva nou: să facă tot ce îi spune învățătoarea și să îi dea o șansă ca să se convingă că problema nu e învățătoarea, ci atitudinea ei. Îi multumesc Domnului că am reușit și acum, deocamdată, lucrurile merg bine.

În echipa de misiune, nu sunt schimbări. În Demir Kapija s-a început o campanie intensa de împărțire de tractate și am descoperit că oamenii le citesc, dar din pacate tot nu vor să spargă gheața și să vină la adunare.

Acestea sunt veștile de aici și vă rog să continuați să vă rugați pentru noi.
E. G..

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.