Dupa 2 ani de slujire în Iordania din nou acasa !

1
16

Utimele zile in Aqaba au fost zile pline;am facut prieteni
noi. Am batut starzile mult mai mult ca inainte, in cautare de cadouri. Am vizitat de mai multe ori aceleasi magazine si in final am devenit prietena cu cei de acolo, barbati sau femei. In cateva locuri am devenit, asa cum spuneau ei “prietena magazinului”. Intr- un anumit magazin i-am spus vanzatorului ca vreau sa ma trateze ca pe o araboaica. In consecinta vanzatorul a fost atat de amabil incat de fiecare data can eram numai noi doi in magazin, el astepta afara pana ma invarteam eu pe acolo.

In ceea ce priveste grupul femeilor crestine, cu ele m-am intalnit mai des ca de obicei. Obisnuiam sa merg o data pe saptamana la studiu biblic. Odata cu venirea pastorului lui B si A, fratele D , ne-am intalnit mai des. Cand a ajuns in Aqaba toti asteptau un cuvant prin el. Arabii nu sunt
rusinosi, cand vor ceva; nimic nu le sta in cale. Deci fiecare si-a primit profetia lui. Au fost cu totii asa de dornici dupa ceva proaspat, dupa ceva mai mult decat aveau. Acea dorinta nedisimulata, simpla, dupa lucrurile lui Dumnezeu, mi-a placut!

In acelasi timp auzisem ca o fata, musulmana insarcinata cauta ajutor. Situatia ei este extrem de delicata, sarcina trebuie ascunsa pentru a nu dezonora familia,daca familia accepta un compromis. Daca nu cine stie unde sepoate ajunge. In situatii extreme fata poate fi ucisa de cineva din familie pentru ca raul (gena raului in intelegerea lor) sa fie starpit, si familia acceptata de societate, cu onoarea refacuta.

Am mai intalnit o persoan? care cerea ajutor pe la casele oameilor. Era impreuna cu o alta fata. Au venit si la usa noastra. Le-am dat ceva. In celasi timp am inteles ca nu de acel ceva aveau ele nevoie. Daca arabii stiu ca esti acolo sa ii servesti vin dupa ajutor si isi aduc si prietenii. Chiar si atunci cînd cultura le interzice , vor gasi o solutie sa te gaseasca. In acel moment am realizat limitele mele. In ambele situatii am vazut resursele mele limitate,si cat de depententa sunt de interventia Duhului Sfant pentru a avea raspunsuri si calauzire potrivit?, pentru a da ajutor constructuiv la un asa numar mare de oameni.

Cred ca Dumnezeu lucreaza prin circumstantele celor din Aqaba si ii impinge sa caute ajutor, pana si la noi crestinii , straini. Cred ca Aqaba este pe punctul de a se deschide sau gata deschisa sa-l primeasca pe Dumnezeu. Asa un moment nu se rateaza!

In acelasi timp felul in care lucreaza Dumnezeu, sau se face prezent, poate fi diferit de felul in care l-am experimentat pana acum. Cred ca fiecare persoana care lucreaza in aceste zone trebuie sa fie receptiv, adaptabil la nou si gata sa-si asume riscuri impreuna cu Dumnezeu si riscuri la nivel social.

*
Am plecat din Iordania in 17 martie la ora trei dimineata. Intre ora 1 si ora 2 eram, chiar in aeroport,unde am desfasurat o activitate de caritate. Am avut multe kilograme in plus fata de cele recomandate. Asa ca dupa obiceiul locului , am inceput sa-mi negociez pretul. A luat vreo 45 de minute sa despachetez si impachetez bagajele, pana am ajuns la o greutate si taxe, de surplus de greutate, acceptabile.

Am renuntat la 15 kilograme de lucruri personale. Cum nu mai era nimeni cu mine la aeroport, am dat toate 15 kg, hamalilor din aeroport. Un egiptean m-a ajutat de cate ori am impachetat si despachetat, si pe masura ce eu scoteam lucrurile afara el se gandea ce o sa faca cu ele. La un moment dat i s-a facut mila de cate lucruri am scos afara si m-a oprit din despachetat, si a obtinut pentru mine greutatea finala a bagajelor.

Asteptand la poarta de imbarcare, am inceput sa povestesc istorioara unui ofiter, o musulmaca, care mi-a promis ca data viitoare “va avea ea grija” de bagajele mele. Doamna era din Kerak din acelasi oras cu pastorul cu care lucrez. Am gasit cunostinte comune.

La Bucuresti in aeroport m-a asteptat Iulia, o fosta colega de liceu. Am avut o zi minunata bucurandu-ma de ospitalitatea si prietenia romaneasca ce mi-au lipsit foarte mult.

M-am intors sa imi vad familia, sa fac o pauza in sfarsit ; si nu in ultimul rand sa ridic mai mult suport sa ma pot intoarce inapoi in Iordania. M-am bucurat ca nepotelul meu nu m-a uitat. Avea 6 ani cand am plecat, acum are 8 si s-a inaltat asa de mult!
A mai fost ceva peste ateptarile mele. Tatal meu s-a lasat de fumat dupa 50 de ani de cand a inceput sa fumeze. Era greu de imaginat acest lucru. O parte din profetia pe care o primisem se referea la ei si anume spunea ca in aceasta perioada o sa vina la Dumnezeu. Ma rog ca acest lucru sa se intample si va rog sa va alaturati mie sa vedem cum aceste cuvinte prind viata.

Nu mai pot amana mult sa vorbesc despre Orientul Mijlociu insa nu ma simt gata sa vorbesc. S-au intamplat atat de multe lucruri la nivel personal, la nivel de lucrare si as vrea sa-mi dau seama ce ar fi relevant pentru cei de aici.
Vorbeam de impresia pe care am avut-o de cand am ajuns in Romania, despre o anumita stare de spirit. Cred ca este foarte important sa ne rugam cu totii pentru ca la alegerile care vin sa reuseasca cei mai neprihaniti si mai priceputi. Sa ne rugam ca mai multi crestini sa incerce sa duca imparatia lui Dumnezeu in arena politica.
Mijlocirea pentru eliberarea noastra ca natiune nu s-a incheiat in ’89. !

Sunt aici dar sunt si in Iordania. Ma gandesc la cele de acolo, la situatia grupului de femei care au iesit din biserica lor.
Ma bucur ca Pastile sunt aproape. Ne aduce aminte sa dam ce-i mai bun din noi. Multumesc ca ati ramas impreuna cu mine in tot acest timp.
Domnul cu voi si Un Paste fericit !
S T.i

Dupa 2 ani de slujire în Iordania din nou acasa !
Da o nota acestui articol

1 COMENTARIU

  1. e dupa amiaza de vineri, si cautam pe google biserici crestine din Iordania. am gasit ce nu ma interesa, apoi am cautat crestini in Iordania si am gasit aceste randuri superbe ale unei misionare. Am fost si eu in Iodania. Sunt casatorita acolo. Acum sunt in Romania. Acolo (in Iordania) Domnul mi S-a descoperit din Cuvantul Lui. E minunat. Mi-am facut prieteni crestini si am facut si botezul dar apoi sotul mi-a interzis sa- mai vad sau sa tin orice fel de legatura cu ei. acum sunt aici. dar m-as intoarce acolo. Cu o conditie – misionar -. Am fost si in aqaba. as dori sa i-au egatura cu aeasta sora misionara. sau cu alti crestini care misioneaza.
    Domul sa va bnecuvanteze.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.