Cu cîtva timp în urma , într-o stire a unui ziar, se arata ca un o a mers la politie unde a marturisit o crima pe care a comis-o cu 15 ani în urma.
Întrebat fiind ce l-a determinat sa vina sa depuna aceasta marturisire, el a spus : “Niciodata n-amputut da cap de povara acestei vinovatii”Nu puteam închide ochii pentru ca imaginea celui pe care l-am omorît era vie în mintea mea. Oriunde as fi mers, todeuna mi se parea ca cineva ma urmareste. Nu puteam sa am pace cu mine însumi ! Si povara aceasta am purtat-o 15 ani.
Iata un om care a fost gata sa mearga în puscarie, numai ca sa poata gasi pacea launtrica. Unii dintre noi avem framîntari sufletesti si nu stim de ce avem aceste probleme. Zbuciumul sufletului , lipsa odihnei si-a pacii launtrice , este provocata de pacatele nerezolvate. Acum este timpul cînd putem sa ne marturisim pacatele si sa dobîndim o viata noua în Hristos.
