“Sfintii care sunt în tara, oamenii evlaviosi, sunt toata placerea mea.” Psalmul 16:3
În cartea sa :”Sfintii din mijlocul nostru”, George Gallup a prezentat mai multe interviuri pe care le-a facut cu oameni de pe tot cuprinsul Statelor Unite, pe care ceilalti îi considerau “sfinti”.
Marea surpriza pe care a trait-o în timpul discutiei cu aceste persoane , a fost sa constate ca multi dintre acesti numiti “sfinti” , erau oameni obisnuiti, carora nu le facea placere sa vorbeasca despre aceasta numire. Ei straluceau mai degraba prin smerenie, având o largaperspectiva asupra realitatii. Depasind orice bariera rasiala si sociala, acestia erau dedicati slujirii altora, hotarâti sa jertfesca chiar tot ceea ce aveau.
A întâlnit însa printre ei si oameni care si-au atribuit singuri aceasta numire. Acestia erau însa plini de aroganta si interesati mai degraba de cresterea averilor personale decât de slujirea semenilor.
Observând aceasta mare diferenta între cei ce se ascundeau sub aceiasi numire, în încheierea cartii sale, Gallup a concluzionat spunând: ” Sa nu-ti cunosti statutul vietii, pretinzând a fi mai mult decât ceea ce se cuvine, este o mare tragedie.Oamenii ajunsi în acesta stare, înseala pe altii , dar se si autoînseala.Pentru ca nimeni nu poate sa ramâna în turnul de fildes pe care si l-a construit, sub aureola falsa pe care o poarta, fara ca mai devereme sau mai târziu sa nu-i fie descoperita ipocrizia.”
Chiar daca este de dorit a trai în asa fel încât cei din jurul nostrusa ne considere “sfinti”, mai important decât atât, este ceea ce Dumnezeu va spune despre noi.
Rugaciune: Doamne Dumnezeule ; stapâneste prin Duhul Tau si-n inima mea, pentru ca sa pot ajunge la starea de sfintenie dorita de Tine. Amin.
