“Păcatele îți sunt iertate” (Matei 9:2)
Domnul Isus i-a spus unui slăbănog ce stătea pe pat: “îndrăznește, fiule! Păcatele îți sunt iertate!” Poate te întrebi: “Ce păcate putea slăbănogul acesta să facă?” Există trei moduri de a păcătui:
1) Comitere: lucrurile pe care le facem.
2) Omitere: faptele bune pe care nu le facem.
3) Dispoziție: atitudinile noastre greșite. De ce nu a spus Isus simplu: “scoală-te, ridică-ți patul și umblă”? Deoarece când știi că păcatele îți sunt iertate, ai încrederea de a-l cere lui Dumnezeu lucrurile de care ai nevoie și curajul de a te ridica prin credință și de a face ceea ce îți spune El. Știind că păcatele îi sunt iertate, acest om a putut face ceea ce toată lumea a crezut că este imposibil.
Putem învăța o lecție importantă de aici. După ce Adam a păcătuit, el s-a ascuns de Dumnezeu. Când Dumnezeu i-a spus: “Unde ești?”, el a răspuns: “ți-am auzit glasul în grădină; și mi-a fost frică” (Geneza 3:9-10).
Cum îți dai seama că ceva nu este bun pentru tine? Când lucrul acela te face să te ascunzi de Dumnezeu! Când lucrul acela te face să eviți rugăciunea, citirea Bibliei și părtășia cu poporul lui Dumnezeu. Biblia condamnă păcate precum furtul și pofta, dar cum rămâne cu lucrurile care nu sunt formulate explicit în Scriptură? Pentru a ști dacă ceva este bun sau rău pentru tine, trebuie să-ți pui o singură întrebare: “Cum va afecta lucrul acesta încrederea mea în Dumnezeu?”
Nu vei greși niciodată dacă îți vei pune această întrebare. “Dacă nu ne osândește inima noastră, avem îndrăzneală la Dumnezeu. Și orice vom cere, vom căpăta de la El, fiindcă păzim poruncile Lui, și facem ce este plăcut înaintea Lui” (1 loan 3:21-22).
