 Ce seamănă omul, aceea va și secera” (Galateni 6:7)
Cineva a spus: “kilometru cu kilometru viața e grea, centimetru cu centimetru viața e floare la ureche!” Pentru ca viața lor să meargă bine, copiii tăi trebuie să învețe să gândească bine. Așa că învață-i să se întrebe:
1) “Ce opțiuni am în această situație?” Dar te rog, fă-o cu atitudinea potrivită! Dacă fața ta e roșie ca para focului când vorbești cu ei, vor căuta un loc unde să se ascundă. Pune-i să gândeascăi și scrie toate opțiunile care li se oferă. Spune-le că răspunsurile negative sunt greșite și lipsa ideilor va fi judecată drept prostească; toate sugestiile sunt acceptate și prețuite. Le alimentezi latura creativă, încurajându-i să gândească singuri.
2) “Ce beneficii am din fiecare opțiune?” Scopul nu este să-i constrângi, ci ca ei să descopere și să îmbrățișeze singuri adevărul. Și aceasta prin răbdare, nu prin presiune. Cere-le să spună care dintre beneficii li se par cele mai importante.
3) “Ce consecințe vin în urma fiecărei opțiuni?” Copiii pot fi brutal de sinceri. Nu-i nimic, e doar parte a învățării despre legea “cauză-efect” a lui Dumnezeu referitoare la semănat și la strânsul recoltei. Nu ține predici și nu accentua faptul că rezultatele sunt îngrozitoare. învață-i să se întrebe: “sunt eu dispus să accept consecințele? Cum îmi vor schimba ele viața?”
4) “Ce convingeri sau crezuri personale sunt implicate în această decizie?” Deciziile ce au la bază principii sănătoase ne cheamă mai degrabă pe drumul principal și nu pe cărarea minimei rezistențe. Sugerează-le valorile duhovnicești ca fiind principale, cum ar fi onestitatea, încrederea, loialitatea, responsabilitatea, compasiunea, prietenia, renunțarea la sine, curajul, onoarea, credința, etc. Pentru copii mai mici, fă lecții mai scurte, dar nu rata ocazia.
