” Si acolo, Ilie a intrat într-o pestera, si a ramas în ea peste noapte. Si cuvântul Domnului i-a vorbit astfel:”Ce faci tu aici, Ilie?” El a raspuns:”Am fost plin de râvna pentru DomnulDumnezeul ostirilor; caci copiii lui Israel au parasit legamântul Tau, au sfarâmat altarele Tale, si au ucis cu sabia pe proorocii Tai; am ramas numai eu singur, si cauta sa-mi ia viata!” I Imparati 19:9-10
Zilele trecute, am citit o întâmplare în care se povestea ca un vapor a naufragiat în apropierea unei insule pustii. Din tot echipajul, a supravetuit însa numai un singur marinar. Pentru ca nu avea nici o posibilitate de salvare, acesta a trebuit sa ramâna singur pe acea insula mai multi ani de zile.
Într-o zi când îsi pierduse deja orice nadejde de scapare, a vazut însa la orizont conturul unui vas comercial. În acele momente, marinarul a aprins un foc foarte mare, pentru ca în acest fel, sa atraga atentia echipajului, care sa trimita pe cineva sa-l salveze.
Nu dupa mult timp, marinarul a vazut cum o barca de salvare a fost coborâta de pe acel vas si un marinar a început sa vâsleasca spre insula.
Când acesta a coborât pe tarm, marinarul care naufragiase, a observat ca cel ce a venit sa-l salveze purta în brate un maldar de ziare. “Citeste aceste ziare; i-a zis salvatorul . Si apoi sa-mi spui daca mai vrei sa parasest insula?
Si noi traim într-o sovietate cu multe probleme; nu-i asa? Cu toate acestea, n-ar trebui sa fugim în pustie si sa ramânem acolo! Daca ne ascundem, aceasta nu înseamna ca problemele vor fi si rezolvate. Ilie a trebuit sa învete acest adevar într-un moment în care era în pericol de a-si pierde chiar viata.
Modul cum reactionam în fata problemelor si-a încercarilor, va face mai târziu diferenta.
 Rugaciune: Doamne Dumnezeule; ajuta-ma sa nu ma ascund din fata responsabilitatilor pe care mi le-ai încredintat, ci în mijlocul necazurilor sa ma încred în Tine.
