” Când au ajuns la un loc numit Golgota, care înseamna:”Locul capatânii”, I-au dat sa bea vin amestecat cu fiere; dar, când l-a gustat, n-a vrut sa bea. Dupace L-au rastignit, i-au împartit haInele între ei tragând la sorti, pentru ca sa se împlineasca ce fusese vestit prin proorocul care zice: “Si-au împartit hainele Mele între ei, si pentru camasa mea au tras
la sorti.” Matei 27:33-35
Meditând la modul în care evanghelistii au prezentat evenimentele petrecute la rastignirea Domnului Isus, m-am întrebat adesea, daca sutasul ce a organizat crucificarea, a fost acelasi cu cel care dupa ce a vazut tot ceea ce s-a petrecut la cruce a declarat: ” cu adevarat, omul acesta era neprihanit!”
Rastignirea era un eveniment de o cruzime iesita din comun. Cel ce urma sa moara prin aceasta pedeapsa, era întins cu mâinile desfacute pe o cruce asezata pe pamânt, unde i se bateau cuie în mâini si picioare. Dupa ce condamnatul era tintuit pe cruce, aceasta era ridicata în picioare.Când partea de jos a crucii intra în locasul pregatit pentru a sustine crucea pe verticala, socul acelei cazaturi facea ca ranile provocate de cuie, sub greutatea trupului celui condamnat sa se rupa mai mult .
Datorita acestui fapt, trupul celui rastignit se ghemuia, împiedicându-i respiratia. Din aceasta cauza majoritatea celor ce erau crucificati mureau nu datorita ranilor provocate prin rastignire ci prin asfixiere.
Fiind atent la marturia lasata de Domnul Isus în mijlocul acestor suferinte groaznice, evanghelistul Luca ne spune ca dupa ce a auzitrostirea” Tata în mâinile Tale îmi încredintez duhul”, sutasul a slavit pe Dumnezeu! (Luca 23:47)
Pot cei ce îti urmaresc viata si sunt atenti la marturia pe care o depuiîn mijlocul suferintelor sã-L slãveasca pe Dumnezeu?
Daca în mijlocul suferintelor unii se vaita, altii acuza sau blastama pe Dumnezeu, noi ar trebui sa ne încredem în Dumnezeu si cu credinta si rabdare sa asteptam vremea izbavirii.
Rugaciune: Doamne Dumnezeule; ajuta-ma ca în mijlocul suferintelor sa am o buna marturie, pentru ca toti cei ce ma vad sa slaveasca Numele Tau. Amin.
Rastignirea Domnului nostru Isus Hristos,este un fapt implinit, care a trebuit sa arate intregii omeniri ,cea ce noi trebuia sa vedem ,ca nici o bucurie sau o implinire a dorintei noastre nu se poate fara o jertfa de sine,tot asa si noi toti care asteptam o bucurie vesnica in imparatia lui Dumnezeu,trebuie ca aici pe pamant sa suferim si sa rabdam tot ce e rau ca sa primim slava vieti vesnice,dar oare cine este pregatit sa infrunte aici pe pamant ,ocara si diferite greutati ca sa nadajduim la o viata vesnica cu Isus? sunt multi, care aici sunt oameni neinsemnati si totusi ei sunt fiinte ceresti care vor mosteni impreuna cu Isus,viata vesnica,Doamne ajuta-ma sa pot rabda tot ce mi-ai pregatit sa sufar pe pamant, ca sa fiu cu tine in vesnicie.Amin