“Chiar daca ar fi sa umblu prin valea umbrei mortii, nu ma tem de nici unrau , caci Tu esti cu mine. Toiagul si nuiaua Ta ma mângaie.”Psalmul 23:4
Într-o povestire se spune ca o familie se întorcea de la biserica. În drumulspre casa, fiul cel mic a întrebat-o pe mama sa: “mama; este adevarat asacum ne-a spus în aceasta seara predicatorul, ca fiecare dintre noi am fostfacuti din praf?”
Da; dragul mamei. Dumnezeu ne-a facut din tarâna pamântului!
“Dar mama; a continuat fiul: este adevarat ca toti oamenii atunci când mor, se vor întoarce înapoi în praf?” “Cu siguranta; i-a raspuns mama. Oameniicare mor se întorc înapoi în tarâna!”
Dupa ce s-a gândit profund la raspunsurile primite, copilul s-a uitat tintaspre mama lui si-a întrebat-o:” seara trecuta dupa ce m-am rugat, înainte dea ma ridica de pe genunchi, m-am uitat sub pat si am vazut mult praf. Acestia erau oameni care au plecat, sau care urmeaza sa vina ?
Întrebarea copilului este amuzanta si pare lipsita de sens; nu-i asa?
În lumea în care traim, exista însa un proces continuu prin care oamenii vinsi pleaca. De aceea doresc sa te intreb daca estipregatit pentruce viata îti vaaduce în viitor?
Rugaciune: Doamne Isuse; ajuta-ma sa fiu gata în orice vreme, pentru ca venireaTa, sau plecarea mea din mijlocul acestei lumi, sa ma gaseasca gata pentruvesnicie. Amin.
