„Tatăl său l-a văzut, și i s-a făcut milă de el…” (Luca 15:20)
Bill Havens, sportiv canoist, era aproape sigur că va câștiga medalia de aur la Olimpiada de la Paris din 1924. Însă cu câteva luni înainte de începerea jocurilor, a aflat că soția sa urma să aducă pe lume primul lor copil pe când el avea să fie plecat. Soția i-a spus că se descurcă singură, dar acel moment era pentru Bill o piatră de hotar pe care nu dorea s-o rateze.
Așa că i-a surprins pe toți când a decis să rămână acasă. Și-a întâmpinat fiul, pe Frank, în 1 august 1924. Cu toate ca s-a întrebat mereu ce ar fi fost, el a spus că nu a regretat niciodată că a luat acea decizie. Și-a dedicat viața băiețelului său si i-a insuflat dragostea pentru canoe. Au trecut douăzeci și patru de ani și Jocurile Olimpice s-au ținut în Finlanda. De data aceasta, fiul său, Frank a fost ales să concureze la canoe. In ziua de după competiție, Bill a primit o telegramă de la Frank, în care scria:
„Dragă tată, îți mulțumesc pentru că ai stat acasă in așteptarea nașterii mele. Mă întorc acasă cu medalia de aur pe care ar fi trebuit s-o câștigi tu”. Era semnată „Scumpul tău fiu, Frank”. Bill Havens a dorit ca toți ai săi să știe că familia este pe primul plan, indiferent ce s-ar întâmpla. Iar lucrul acesta l-a făcut să fie un erou în ochii unui copilaș pe nume Frank.
Bill a înțeles că medaliile își pierd strălucirea, recordurile sunt doborâte si realizările sunt în scurt timp uitate. Aceste lucruri nu aduc mulțumirea. Ce ne aduce, atunci, mulțumirea? Dragostea pe care o ai pentru copiii tăi și dragostea pe care ei ti-o poartă. Domnul Isus a subliniat că și atunci când un copil rătăcește, dragostea unui părinte îl poate readuce pe cale.
Faci parte dintre aceia care își neglijează familia? Dacă da, schimbă ceva numaidecât!
