“Lucrarea fiecăruia “¦ se va descoperi în foc” (l Corinteni 3:13)
Într-o zi, boul spuse catârului: “Hai să ne prefacem că suntem bolnavi”. Catârul spuse: “Nu, trebuie să terminăm ce avem de făcut”. Boul se prefăcu bolnav, iar fermierul îi aduse fân proaspăt. Când se întoarse catârul de la arat, boul îl întrebă cum merse treaba și catârul îi spuse: “Bine”. Boul întrebă: “Ce a spus fermierul despre mine?” Catârul răspunse: “Nimic”. A doua zi, boul se prefăcu din nou bolnav. Când catârul se întoarse acasă, boul întrebă: “Cum a mers?” Catârul spuse: “Bine”. După o săptămână tot așa, boul întrebă: “A spus ceva fermierul despre mine astăzi?” Catârul răspunse: “Păi, mie nu mi-a spus nimic personal, dar s-a oprit și a avut o lungă discuție cu măcelarul!”
Trebuie să înțelegem următoarele: te-ai născut ca să împlinești un plan Divin. Când nu faci așa, există consecințe, atât aici, cât și în veșnicie. Pavel s-a concentrat pe chemarea lui. Cu puțin înainte de a fi executat, el a scris: “mi-am sfârșit alergarea” (2 Timotei 4:7).
Să remarcăm faptul că Pavel nu s-a pensionat, el “a sfârșit”! În pilda talanților, omul ce și-a îngropat talantul a plătit un mare preț. Asta pentru că în ochii lui Dumnezeu cel mai mare păcat dintre toate este acela de a nu investi timp, talent și comoara pe care ți-a dat-o în scopul Lui. Într-o zi, viața ta va fi evaluată. Se cheamă “scaunul de judecată al lui Hristos”.
Pavel scrie că lucrarea fiecăruia va fi trecută prin foc pentru a se descoperi dacă își păstrează valoarea sau nu. Dacă lucrarea supraviețuiește focului, cel ce a fâcut-o va primi o răsplată. Dar dacă lucrarea se mistuie, cel ce a făcut-o va suferi o mare pierdere (1 Corinteni 3:13-15).
