„Trăiți în dragoste” (Efeseni 5:2)
Imaginează-ți cum s-au simțit frații lui Iosif când acesta a spus: „nu voi m-ați trimis aici, ci Dumnezeu” (Geneza 45:8).
Oare vorbește serios? Dumnezeu l-a trimis? Acesta e un nou nivel de iertare! Păstrarea demnității și stimei de sine a celorlalți – iată ce face Dumnezeu cu noi! În deplină cunoaștere a trecutului nostru păcătos, El ne acoperă cu haina harului. El se așteaptă ca și noi să facem la fel pentru ceilalți.
Când citim genealogia Domnului Isus din Matei capitolul unu, am putea crede că păcatul adulterului dintre David și Batșeba a făcut parte din planul divin încă de la început. Nu, păcatul nu face niciodată parte din planul lui Dumnezeu, iar David l-a plătit scump. Cu toate acestea, Biblia amintește aceste evenimente ca și cm exact așa trebuia să se întâmple. Biblia spune: „Trăiți în dragoste, după cum și Hristos ne-a iubit, și S-a dat pe Sine pentru noi „ca prinos și ca o jertfă de bun miros „lui Dumnezeu”.
Când ierți cu adevărat, nu mai este loc pentru îndreptățirea de sine. Ești în stare să ierți pentru că:
1) Îți aduci aminte pentru ce ai fost iertat la rândul tău.;
2) Recunoști de ce ești în stare;
3: Vezi mâna lui Dumnezeu la lucru în imaginea de ansamblu. Iosif nu a fost binevoitor sau protector gândindu-se că: „voi fi admirat pentru că am fost atât de bun”. Nu, în vremea anilor de închisoare, Dumnezeu i-a mișcat inima și i-a schimbat atitudinea. Așadar, când Iosif a spus: „voi… v-ați gândit să-mi faceți rău, dar Dumnezeu a schimbat răul în bine” (Geneza 50:2-), el a fost sincer!
Un astfel de răspuns duce iertarea spre un nivel complet nou!
