“Toti cei ce credeau “¦ aveau toate de obste” (Faptele Apostolilor 2:44
Ei luau partasia în serios. Noi suntem mai mult decât un club social bazat pe interesul comun. Noi suntem o familie ““ copiii ai Tatalui ceresc, rude de sânge. Crucea a facut lucrul acesta. ” Noi toti”¦ am fost botezati de un singur Duh, ca sa alcatuim un singur trup” (1 Corinteni 12:13). Primii ucenici îsi pretuiau relatia. Ea însemna mai mult decât simpla intonare a cântarilor si ascultare a predicilor. Ei “erau împreuna la un loc, si aveau toate de obste. îsi vindeau ogoarele si averile, si banii îi împarteau între toti, dupa nevoile fiecaruia” (Faptele Apostolilor 2:44-45).
Avem noi aceasta dragoste lipsita de egoism, încât sa ne pese îndeajuns de mult pentru a împarti tot ce avem cu fratii si cu surorile aflati în nevoie? Câti dintre ei au împartit ce aveau? “Toti cei ce credeau”. Cât au împartit? “Totul”. Cuvântul lui Dumnezeu descrie biserica Lui ca pe un trup. Membrii ei exista individual, dar ei pot functiona în mod corespunzator numai în legatura unii cu altii. Brate, mâini, picioare, umeri, etc. nu pot trai separat; trebuie sa fie legate de un trup care sa aiba un cap care sa-si atinga scopul. Biserica primara a supravietuit incredibilei persecutii si a realizat lucruri uimitoare.
De ce? Pentru ca ei au înteles nevoia de a se pretui unii pe altii si de a sacrifica interesul personal de dragul întregului. Ca indivizi izolati, care se bazeaza pe ei însisi si care se promoveaza pe ei însisi ar fi fost distrusi de forta coplesitoare a dusmanilor lor. în calitate de credincios, poate supravietuiesti separat de biserica, dar riu te poti dezvolta. Potentialul pe care ti l-a dat Dumnezeu nu va fi atins niciodata pâna nu te dedici din toata inima unei adunari locale si pâna nu te investesti în slujirea viziunii lui Dumnezeu pentru acea biserica.