„Mi-a fost teamă, și m-am dus de ți-am ascuns talantul în pământ” (Matei 25:25)
Una dintre cele mat cunoscute pilde spuse de Domnul Isus ilustrează cum stau lucrurile în împărăția lui Dumnezeu: „Cel ce nu primise decât un talant, a venit și el și a zis: „Doamne,… mi-a fost teamă, și m-am dus de ți-am ascuns talantul în pământ…”.
Stăpânul său i-a răspuns: „Rob viclean și leneș! … se cădea ca tu să-mi fi dat banii la zarafi, și, la venirea mea, eu mi-aș fi luat înapoi cu dobândă ce este al meu! Luați-i, deci, talantul, și dați-l celui ce are zece talanți. Pentru că celui ce are, i se va da, și va avea de prisos; dar de la cel ce n-are, se va lua și ce are! Iar pe robul acela netrebnic, aruncați-l în întunericul de afară” (v. 24-30).
Îți poți imagina că mergi la serviciu iar luna viitoare vezi că șeful tău îi dă salariul tău altcuiva, în timp ce ești și tu de față? Exact asta se întâmplă în această povestire. E o imagine a ceea ce se va întâmpla la tronul de judecată al lui Hristos – și tu vei fi prezent și vei vedea totul.
De ce Domnul a fost atât de dur cu omul acela? Pentru că și-a îngropat talantul. Dar de ce l-a îngropat? Pentru că „i-a fost teamă”. Teamă de ce anume?
a) l -a fost teamă că talantul pe care i l-a dat Dumnezeu nu era la fel de valoros ca sarcina încredințată,
b) l-a fost teamă să-și asume riscul în caz că dădea greș.
c) l-a fost teamă că nu are darurile pe care le aveau ceilalți și astfel, că el nu contează.
Așa cum în iad există grade diferite de pedepse (Matei 11:21-24), la fel există grade diferite de răsplătiri în rai. Modul în care îți folosești acum talanții determină ce răsplată vei primi atunci.
