“Du-te cu puterea aceasta pe care o ai”¦ oare nu te trimit Eu?”(Judecători 6:14)
Cineva a spus: “Nu există nimic mai ciudat ca omul, dar nimic mai important ca el!” Domnul Isus a înțeles acest principiu. El și-a petrecut viața ca “unul care slujește” (Luca 22:27). El i-a ajutat pe cei considerați paria societății. El a căutat oaia pierdută în timp ce toate celelalte nouăzeci și nouă au rămas să aștepte (Luca 15:4-6).
Nici chiar pe cruce, Domnul Isus, nu s-a gândit la impactul lucrării Sale pe pământ sau la lucruri de ultim moment. El s-a ocupat cu iertarea tâlharului de pe crucea alăturată, rugându-Se Tatălui să-i ierte pe cei ce l-au răstignit și cu încredințarea mamei Lui cuiva, care să aibă grijă de ea după ce Se va înălța la cer.
Așadar, programul lui Isus a fost oare mai puțin încărcat decât al nostru? Sau a știut El ceva ce noi nu știm? De pildă, în loc să ne umplem jurnalele cu însemnări, ar trebui să fim preocupați de zidirea relațiilor și de dăruirea noastră totală în viețile celor din jurul nostru.
Gândește-te ce s-ar putea întâmpla dacă, asemenea Domnului Isus, am lua hotărârea conștientă de a ne investi timpul și darurile în viețile a doisprezece oameni. Posibilitățile sunt uluitoare! Poate te simți intimidat de conceptul de a produce o schimbare în lume.
Nu lăsa ca viziunea despre ceea ce este realizabil să fie limitată de ceea ce percepi ca fiind propriile tale calități și defecte. “Iar a Celui ce, prin puterea care lucrează în noi, poate să facă nespus mai mult decât cerem sau gândim noi” (Efeseni 3:20).
Numai o părere contează ““ a lui Dumnezeu. El i-a zis lui Ghedeon: “Du-te cu puterea aceasta pe care o ai, și izbăvește pe Israel “¦ oare nu te trimit Eu?” Puterea Celui ce trimite, nu slăbiciunea celui ce este trimis e cea care aduce o schimbare și face posibilă biruința.
