Gen.32:24-32

Urmărind pasajele biblice care prezintă viața lui Iacov, descoperim că acesta a fost un om care și-a dorit cu tot dinadinsul să aibă parte de binecuvântare. Și pentru aceasta, el a încercat tot felul de mijloace ca s-o obțină. Astfel putem spune că a încercat să câștige binecuvântarea prin:

 1. Șantaj

Într-o zi, când Esau, fratele său, s-a întors de la câmp flămând și rupt de oboseală (Gen.25:29) și i-a cerut să împartă cu el ciorba de linte pe care o pregătea, Iacov a profitat de situația creată și i-a cerut fratelui său ca pentru această ciorbă, să-i vândă dreptul de întâi născut (Gen.25:32). Ne-am aștepta ca la solicitarea fratelui său Iacov să spună: împărțim ciorba frățește; sau, fiindcă tu ai fost la vînat pe câmp, mănîncă tu primul și eu voi mînca din ceea ce rămâne.

Iacov a avut însă o cu totul altă atitudine. Probabil și-a zis: frate, frate; dar, ciorba este pe bani! Și prețul n-a fost o sumă oarecare, ci, chiar dreptul de întâi născut. El l-a așteptat pe fratele său să ajungă într-o situație critică și apoi a profitat de moment și l-a șantajat, silindu-l să jure că îi vinde dreptul de întâi născut (Gen.25:31-34).

 2. Înșelăciune

După ce l-a șantajat pe Esau fratele său, ca să capete binecuvântarea, Iacov, l-a înșelat și pe Isac, tatăl său. Cândtatăl său i-a cerut lui Esau să-i pregătească o mâncare din vânat, pentru ca apoi să-l binecuvinteze, Iacov a auzit și, împreună cu mama sa au pus la cale cea mai mare înșelăciune. A luat doi iezi din turmă, pe care mama sa i-a pregătit, apoi și-a înfășurat mâinile și gâtul cu pielea lor, ca să se asemene cu Esau care era păros. Apoia dus mâncarea tatălui său (Gen.27:8-18).

Pretinzând că este Esau, Iacov s-a lăsat pipăit pe mâini de tatăl săucare era orb, și pentru a fi mai credibil, nu numai că s-a deghizat, ci, atunci când a fostîntrebat cum de a găsit vânatul așa de repede, a invocat chiar și numele Domnului spunând:”Domnul, Dumnezeul tău mi l-a scos înainte” (Gen.27:20/b).

Câtă ingeniozitate și câte minciuni folosite numai ca să-l înșele pe tatăl său care să-i dea binecuvântarea (Gen.27:8-25). Și se pare că a obțunut-o.  Tatăl său l-a binecuvântat și i-a promis: rouă din cer, grăsimea pământuluiși grâu și vin din belșug (Gen.27:27-28). I-a făgăduit că va stăpâni peste noroade și, multe neamuri și chiar și ceilalți frați ai săi, se vor închina înaintea lui. Vor fi blestemați toți aceea care îl vor blestema și binecuvântați toți aceea ce-l vor binecuvânta!”(Gen.27:29).

Numai că binecuvântarea dobândită prin înșelăciune nu dăinuie și păcatul minciunii cere un preț. De aceea în loc să se bucure de binecuvântarea care tocmai a primit-o, Iacov a trebuit să fugă, pentru a scăpa de răzbunarea fratelui său (Gen.27:30-34;28:6-9). Atunci când totul părea pierdut, Iacov a continuat însă să caute binecuvântarea prin:

3. Muncă asiduă

Ajuns în Mesopotamia în casa bunicilor săi, Iacov a continuat să lupte pentru a câștiga binecuvântarea. De această data acesta, s-a angajat să muncească din greu. De aceea, după o lună petrecută în casa lui Laban ca musafir, s-a angajat să pască oile, muncind șapte ani pentru a o avea de soție pe Lea, și alți șapte ani, pentru a o avea de soție șipe Rahela (Gen.29:15-30). În toți acești ani, Iacov și-a întemeiat o familie numeroasă, având două soții cu roabele acestora șimulți copii (Gen.29:31-30:24). În același timp s-a îmbogățit având multe turme de oi, robi și roabe, cămile și măgari (Gen.30:43).

Cu toate acestea, el n-a avut parte de binecuvântare, pentru că soțiile lui se pizmuiau și se certau între ele (Ge.29:31-30:1), socrul său Laban, l-a înșelat și i-a dat-o pe Lea fiica lui mai mare în locul Rahelei pe care el o iubea. Apoi, i-a schimbat simbria de zece ori (Gen.31:7,41) și a început să-l pizmuiască fiincă averile lui Iacov erau mai mari decât ale lui. Iar atuncicând a plecat din Mesopotamia, Iacov a făcut-o în ascuns, fiindcă se temeaca nu cumva socrul său Laban, să îi ia înapoi tot ceea ce agonisise (Gen.31:22-29).

Ce situație disperată! Să ai familie și bogății și totuși să nu te poți bucura de toate acestea, fiindcă îți lipsește binecuvântarea. După aceste încercări eșuate, în cel mai grele momente ale vieții lui, Iacov a căpătat însă binecuvântarea. Ajuns la vadul Iabocului, el a avut parte de o teofanie (Gen.32:24-32), moment în care a primit binecuvântarea care i-a fost oferită în dar de către Dumnezeu. În revărsatul zorilor, după ce o noapte întreagă în care s-a luptat cu Îngerul Domnului, atunci când Iacov l-a întrebat care îi este numele, acesta i-a răspuns: “Pentru ce îmi ceri numele? Și l-a binecuvântat acolo.” (Gen.32:29).

 Această binecuvântare a însemnat:

a.  o experiență nouă; L-a întâlnit pe Dumnezeu cu care a luptat o noapte întreagă. Ca să marcheze această experiență, Iacov a pus locului în care l-a întâlnit pe Dumnezeu, numele “Peniel” adică “fața Domnului”, mărturisind că: “am văzut pe Domnul față în față, și totuși am scăpat cu viață” (Gen.32:30)

 b.  un nume nou. După lupta cu Îngerul Domnului, Iacov a primit un alt nume. Nu s-a mai numit Iacov, care în una dintre semnificații înseamnă “înșelător“, ci, a primit numele Israel, care înseamnă “cel ce luptă cu Dumnezeu!” (Gen.32:27). Acest fapt arată că Iacov a primit o nouă identitate, iar în viața lui a avut loc o mare schimbare. Trecutul lui în care era cunoscut ca un înșelător s-a dus, iar el a ajuns luptător cu Dumnezeu și pentru Dumnezeu.

 c. un statut nou. Înainte de lupta cu Îngerul Domnului, pentru Iacov, Dumnezeu era doar Dumnezeul părinților săi, Isac și Avraam (Gen.32:9). După ce l-a întâlnit însă pe Dumnezeu la pârâul Iabocolui, Iacov, a cărui nume a fost schimbat în Israel, a avut parte de mai multe întâlniri cu Dumnezeu, care a început să-i vorbească în mod personal. Astfel, la Betel: “Dumnezeu s-a arătat iarăși lui Iacov, după întoarcerea lui din Padan-Aram, și l-a binecuvântat. Dumnezeu i-a zis: “Numele tău este Iacov, dar nu te vei mai chema Iacov, ci numele tău va fi Israel. Și i-a pus numele Israel “. (Gen.35:9-10). Din acel moment Iacov a început să umble cu Dumnezeu având o strânsă părtășie cu El, în așa fel, încât Dumnezeu însuși se prezintă a fi: “Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isac și Dumnezeul lui Iacov” (Ex.3:15).

d. o misiune nouă. Iacov care și-a dorit binecuvântarea și a făcut totul ca să o poată dobândi, prin șantaj, înșelăciune, sau muncă asiduă, a intrat prin credințăîn binecuvântarea făgăduită de Dumnezeu lui Avraam (Gen.12:1-9). În acest fel, el nu numai că a primit binecuvântarea, ci, a fost chiar folosit de Dumnezeu pentru ca prin familia lui să ia ființăpoporul Israel și prin el, binecuvântarea să ajungă și la toți ceilalți din neamul său.

În acest sens, Dumnezeu i-s-a arătat la Betel și i-a repetat binecuvântarea promisă lui Avraam, spunându-i:“Eu sunt Dumnezeul Cel Atotputernic. Crește și înmulțește-te;un neam și o mulțime de neamuri se vor naște din tine, și chiar împărați vor ieși din coapsele tale. ție îți voi da țara pe care am dat-o lui Avraam și lui Isac, și voi da țara aceasta seminței tale după tine”(Gen.35:11-12).

Ce binecuvântare măreață! Iacov a a avut parte de o experiență nouă, a primit un nume nou, a dobândit un statut nou și i s-a încredințat o misiune nouă!Dar cum de a ajuns el la această binecuvântare? Urmărind experiențele din viața lui, descoperim că:

A primit această binecuvântare fiindcă:

a.  și-a înălțat inima către Dumnezeu. Cât a alergat să câștige binecuvântarea, Iacov n-a avut timp să se roage sau să caute pe Domnul. Când a ajuns însă în ziua necazului și a auzit că Esau vine înaintea lui, el și-a adus aminte de Dumnezeu, a chemat numele Domnului și a apelat la ajutorul lui Dumnezeu, încrezându-se în promisiunile Domnului (Gen.32:9-12;28:13;31:3,13).

 b.  s-a îndepărtat de lucrurile materiale. În drumul de întoarcere spre țara Canaan, el a împărțit familia și averea în cete aflate sub supravegherea altora, iar el a rămas singur.(Gen.32:13-23). Acest fapt arată că el nu mai punea preț pe lucrurile materiale și a încetat să mai lupte pentru a le câștiga. A ales să trăiască prin credință, acceptând în totul voia lui Dumnezeu.

c. L-a întâlnit pe Dumnezeu în mod personal. La vadul Iabocului în timp de noapte și singurătate, Iacov L-a întîlnit pe Dumnezeu. Și dacă la început el a încercat să lupte cu Dumnezeu, foarte curând a fost înfrânt, iar Dumnezeu l-a lovit în coapsă. Din acel moment nu numai că a șchiopătat, dar Iacov cel înșelător și împotrivitor, a ajuns Israel, cel supus și ascultător de Dumnezeu (Gen.32:30-32).

d.  s-a împăcat cu fratele său. Cine stabilește o legătură pe verticală cu Dumnezeu, nu poate trăi în ceartă cu fratele său. De aceea, Iacov a căutat și o legătură pe orizontală cu semenii, împăcându-se cu fratele său. Urmărind modul cum a procedat, putem observa că: el a restituit paguba(Gen.32:13-23;33:1-2), și-a cerut iertare în mod personal, aruncânduse la pământ de șapte ori în fața fratelui său (Gen.33:3), a insistat ca Esau să primească darurile pe care i le-a oferit (Gen.33:5-11) și l-a prețuit pe fratele lui, dându-i întăietate. Observăm aceasta prin faptul că atunci când i se adresează fratelui său,  îl numește “domnul meu!” (Gen.33:12-15).

e.  a început să umble cu Dumnezeu .După întâlnirea cu Îngerul Domnului de la vadul Iabocului, Icov a început să umble cu Dumnezeu. Astfel mergînd la Betel (Gen.35:1-6), eli-a îndemnat pe toți cei din familia lui la sfințire, cerându-le să scoată afară toți dumnezeii străini, să se curețe și să-și spele hainele (Gen.35:2). Apoi a început să se închine lui Dumnezeu zidind altare și aducând jertfe (Gen.35:7), i-a mulțumit lui Dumnezeu pentru experiențele din trecut și s-a angajat pentru a împlini planul lui Dumnezeu privind viitorul ce-i sta înainte (Gen.35:7-15).

Iacov a avut parte debinecuvântarea lui Dumnezeu, fiindcă prin credință a făcut toți acești pași pentru a o putea primi. Care este însă situația ta? Nu cumva și tu cauți pe orice cale să câștigi binecuvântarea? Dacă te afli în aceată luptă, nu uita că toată truda și osteneala ta fără de Dumnezeu este zadarnică. Nimeni nu poate câștiga binecuvântarea, indiferent de mijloacele pe care le folosește, fiindcă binecuvântarea este darul lui Dumnezeu.

Dumnezeul care l-a binecuvântat cu așa binecuvântări mărețe pe Iacov, te poate binecuvânta și pe tine. De aceea, fă aceeași pași spre binecuvântare pe care și Iacov i-a făcut și te asigur că vei primi o binecuvântare mult mai mare decât cea pe care el a primit-o, fiindcă în prezent Dumnezeu a înmulțit față de noi binecuvântările Sale, prin meritele Domnului Isus.

Pastor Dan Boingeanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.