” M-am luptat lupta cea buna , mi-am ispravit alergarea, am pazit credinta “.
2.Tim. 4:7
În 1990 în turul ciclistic “Tur de Trump” , în cea de-a unsprezecea zi a cursei, un sportiv rus, putin cunoscut, conducea deja de sapte zile consecutive. A luat conducerea plutonului în ziua a treia si n-a mai lasat pe nici unul dintre ciclistii mai experimentati sa-l detroneze, fiind în fruntea plutonului pîna în ultimile doua zile. Într-un moment avea deja douasprezece minute avans fata de cel de-al doilea clasat.
În ultimile doua zile s-a întîmplat însa ceva : ! Acest sportiv a pierdut mereu teren si a ajuns să fie cu aproape jumatate de ora , în urma primilor clasati. Dealtfel a terminat cursa departe de podium , undeva pierdut în grupul celorlalti ciclisti.
Urmarind experienta lui , putem spune: putine lucruri în viata sunt ca un “sprint”. Cele mai multe sunt ca un “maraton”. De aceea punctul esential al vietii nu este legat de felul cum începem, ci de felul cum terminam cursa.
Multi dintre noi sunt buni sprinteori (au un început bun). Au talent, au entuziasm si încep avînd laurii aprecierilor. Continuarea cursei în acelasi fel, este esentialul . Cum suntem la sfîrsit ? aceasta-i marea întrebare !
Aceasta realitate poate fi aplicata pentru predarea noastra fata de Hristos, fata de partenerul de viata, în slujire si în multe alte activitati.!
Rug. Dumnezeul începuturilor si sfîrsiturilor bune, ajuta-ma sa fiu dedicat pîna la capat si sa am un sfîrsit bun .Amin
