“Ferește-ți limba de rău” (Psalmul 34:13)
Ai auzit de cele trei femei care s-au hotărât să-și mărturisească slăbiciunile una alteia? Prima a mărturisit că bea prea mult. A doua a mărturisit că e invidioasă pe înfățișarea unei prietene. Cea de-a treia nu a spus nimic, așa că celelalte două au insistat pe lângă ea întrebând-o: “Dar slăbiciunea ta care este?” În cele din urmă, ea a răspuns: “Bârfa și abia aștept să plec și să le povestesc altora despre voi două”. Să fim serioși acum. Biblia folosește cuvinte puternice referitor la subiectul bârfei.
“Cine-și păzește gura, își păzește sufletul: cine-și deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui” (Proverbe 13:3). “Dacă crede cineva că este religios, și nu-și înfrânează limba, ci își înșeală inima, religiunea unui astfel de om este zădarnică” (Iacov 1:26). “Cine iubește viața, și vrea să vadă zile bune, să-și înfrâneze limba de la rău” (1 Petru 3:10).
Bârfa e ca noroiul aruncat pe un perete alb- poate nu se lipește, dar lasă o urmă murdară. Și acea urmă poate dura o viață întreagă! Așa că înainte să tragi, verifică-ți ținta, întreabă-te cât rău vei produce și cum te vei simți după aceea. Solomon a spus “Moartea și viața sunt în puterea limbii; oricine o iubește, îi va mânca roadele” (Proverbe 18:21)
. Ai înțeles ideea? “Îți vei mânca cuvintele”. Vei culege roadele pe care le semeni, bune sau rele. Concluzie: dacă vrei să găsești greșeli, uită-te în oglindă. Când lucrezi la propriile tale slăbiciuni, nu vei avea timp să bârfești pe nimeni.