“ferice de cel ce rabda ispita. Caci dupa ce a fost gasit bun , va primicununa vietii , pe care a fagaduit-o Dumnezeu celor ce-L iubesc.” Iacov 1:12
Cel mai sigur mod de-a birui ispita, este sa fugi din calea ei!
Într-o veche legenda indiana, se povesteste ca pentru a dovedi ca estebarbat, fiecare indian trebuia sa petreaca un timp singur în mijloculpadurii.
Când a ajuns la acest test al maturitatii, un tânar a mers în mijloculpadurii ca sa înfrunte toate pericolele cu care se putea întâlni. Dupa ovreme însa, tânarul si-a zis: “acest loc nu este destul de provocatorpentru mine; de aceea când si-a ridicat ochii si a vazut muntii plini dezapada a hotarât sa mearga sa-i cucereasca.
Acela este locul unde îmi voi putea dovedi barbatia; si-a zis el, si si-aîncarcat toate bagajele pe care le avea pe bivoli. Când a ajuns la loculunde bivolii nu mai puteau sa înainteze, tânarul si-a luat numai lucrurilede care avea stricta nevoie si s-a catarat pe stânci si pe ghetari pâna ce aajuns pe crestele cele mai înalte.
Stând asezat pe coama uneia dintre ele, tânarul a reusit sa priveasca pânadeparte în zari ca de pe acoperisul lumii. În acele momente când inima îi eraplina de mândrie, datorita reusitei sale, a auzit un fosnet venind deundeva de la picioarele sale.
Privind cu mai mare atentie, tânarul a vazut un sarpe care a început savorbeasca spunându-i: Am ratacit drumul si am ajuns aici unde mor de frig sinu gasesc nimic de mâncare. N-ai vrea sa ma lasi sa intru sub camasa ta sisa ma încolacesc în jurul brâului tau, ca astfel sa ajung din nou în vale ?
Nu; i-a raspuns tânarul. Esti un sarpe cu clopotei, al carui venin estefoarte puternic. Daca te pun sub camasa ma vei musca, si numai o picaturadin veninul tau m-ar omori!
Nu; i-a raspuns sarpele. Cu tine ma voi purta altfel. Numai ajuta-ma saajung în vale si nu-ti voi face nici un rau. Desi tânarul a sovait pentru ovreme, sarpele a continuat cu si mai mari insistente si promisiuni.
Înduplecat de atâta staruinta, tânarul a luat sarpele si la pus în sân. Dupa ce acesta s-a încolacit în jurul brâului, tânarul l-a dus pâna în vale. În timp însa ce coborau, sarpele s-a încalzit, s-a înzdravenit si i s-afacut foame.
De aceea când au ajuns în mijlocul padurii si tânarul l-a asezat cu gingasieîn iarba, sarpele parca trezit din somn, s-a încolacit în jurul picioruluitânarului si l-a muscat de mai multe ori. Oh nu se poate asa ceva; i-a spustânarul de mai multe ori. Mi-ai promis ca nu-mi vei face nimic atunci cântte-am luat de pe munte! De ce te-ai razgândit?
Este adevarat ca ti-am promis; i-a raspuns sarpele. Dar tu nu trebuia sa mapui în sân, pentru ca ai stiut de la început cine sunt. Acum când mi s-afacut foame, cum puteam sa pierd un asa ospat? Nevegherea tânarului l-afacut nu numai sa pierda testul barbatiei, ci chiar sa-si piarda viata, pentru ca n-a evaluat corect pericolul si s-a încrezut în promisiunidesarte.
Daca nu vrei sa fii muscat de sarpele pacatului, nu lua ispita în sân. Fugi cât de departe poti de orice promisiune falsa si nu vei fi înfrânt.
Rugaciune: Doamne Isuse; nu ma lasa sa ajung în locul unde ispita are cea mai mareputere, si iarta-ma pentru vremea în care si eu am glumit cu pacatul. Amin.
de ce nu apare versul lui Ioanid pe care l-am scris de doua ori?
C. Ioanid
Costache Ioanid, intr-o poezie, are un vers care suna cam asa:
Eu am avut probleme foarte mari cu alcoolul, si cand am reusit sa ma las, la inceput, toti imi spuneau ca nici o minune nu tine mai mult de trei zile, e adevarat raspundeam eu, cand e vorba de minuni facute de om, dar minunile, facute de Domnul tin pe veci. Cand esti ocrotit de Domnul si inarmat cu harul Sau toate ispitele sunt praful de sub piciorele noastre, in care nu ne impiedicam niciodata, ba nici nu ne dam seama ca el exista.