O SĂRBĂTOARE CÂȘTIGATĂ!

0
18

 

La întruparea Domnului Isus, împăratul Irod a pierdut ocazia de sărbătoare din cauza faptului că a fost paralizat de teama că cineva îi poate lua tronul. Din acest motiv, în loc să se bucure, el s-a întristat și a transmis această stare de întristare tuturor celor din Ierusalim. Mai târziu, a provocat o mare suferință și în Betleem, unde a poruncit să fie omorâți toți copiii de parte bărbătească, de la doi ani în jos.

Acest fapt arată că cine nu se poate bucura la sărbători îi întristează și pe alții, determinându-i să nu aibă nici ei motive de sărbătoare.

Totuși, în acest timp de întristare trăit de cei necredincioși, au fost unii care s-au bucurat cu adevărat și au sărbătorit actul întrupării Domnului Isus. Printre aceștia îi putem enumera pe Iosif și Maria, păstorii din Betleem și magii din Răsărit.

Aceștia nu aveau nicio perspectivă de sărbătoare. Ba mai mult, unii dintre ei erau chiar în pericol de moarte, excluși de la ritualurile de la templu sau de la binecuvântările promise de Dumnezeu poporului ales.

Totuși, în pofida acestor obstacole, toți aceștia au trăit cele mai mari bucurii și au avut parte de sărbători fericite, chiar din momentul actului întrupării.

În acest an, sărbătoarea prilejuită de nașterea Domnului Isus găsește națiunea română într-o stare de tensiune cu privire la noul guvern și la cine va fi noul președinte. Este potrivit să ne întrebăm: cine va depăși interesele personale, întristarea cauzată de anularea alegerilor prezidențiale și învrăjbirile generate de acest fapt, și se va bucura cu adevărat, sărbătorind cum se cuvine întruparea Domnului Isus?

Putem găsi răspuns la această întrebare urmărindu-i pe cei care au sărbătorit atunci când nimeni nu le acorda nicio șansă. De aceea, luându-le exemplul în considerare, putem spune că se bucură cu adevărat și sărbătoresc întruparea Domnului Isus:

Cei care AUD vestirea întrupării

După o tăcere de 400 de ani de la ultimul mesaj transmis de Dumnezeu prin profetul Maleahi, înainte de actul întrupării Domnului Isus, Dumnezeu a reînceput să vorbească. Astfel, Zaharia a auzit mesajul îngerului trimis de Dumnezeu în timp ce slujea în templu; fecioara Maria, din Nazaret, a auzit despre alegerea lui Dumnezeu pe când se pregătea de nuntă; iar Iosif a auzit despre planul lui Dumnezeu într-un moment de mare încurcătură, când putea să ia decizii greșite.

În același fel, îngerul trimis de Dumnezeu a anunțat actul întrupării Domnului Isus unor păstori din Betleem, cărora le-a spus:

“Nu vă temeți: căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul: astăzi, în cetatea lui David, vi S-a născut un Mântuitor, care este Hristos, Domnul.” (Luca 2:10-11)

 

Numai că Dumnezeul care a vorbit atunci este Dumnezeul care vorbește și astăzi: prin mesajul Scripturii, mărturisirile celor credincioși, minunile și experiențele personale, precum și prin circumstanțele vieții. Prin toate aceste forme de comunicare, El ne actualizează, pe înțelesul nostru, vestea cea bună, amintindu-ne că, la împlinirea vremii, pentru noi S-a născut Domnul.

Evanghelistul Ioan mărturisește acest fapt chiar în prologul Evangheliei pe care a scris-o, declarând:

„Cuvântul S-a făcut trup și a locuit printre noi, plin de har și de adevăr. Și noi am privit slava Lui, o slavă întocmai ca slava Singurului născut din Tatăl.” (Ioan 1:14).

Marea problemă pe care o avem astăzi este faptul că tot mai puțini oameni mai aud glasul Domnului! Cei mai mulți sunt dispuși să audă vocea plăcerilor, mesajele crainicilor media, ale influencerilor care acționează în sistemul digital, ba chiar ale vracilor, ghicitorilor și șamanilor, dar au urechile închise atunci când le vorbește Domnul.

Pentru aceștia sunt potrivite cuvintele rostite de Domnul Isus, care spunea celor din generația Lui:

„Tot nu pricepeți și tot nu înțelegeți? Aveți inima împietrită? Aveți ochi și nu vedeți? Aveți urechi și nu auziți? Și nu vă aduceți aminte deloc?” (Marcu 8:17-18).

Dar, pe lângă cei care aud vestea întrupării Domnului Isus, o bucurie mai mare este trăită de:

Cei care ACCEPTĂ vestea întrupării

Este o mare diferență între a auzi și a asculta. Dacă pentru cei care doar aud mesajul întrupării Domnului, acesta, pe o ureche intră și pe cealaltă iese, pentru cei care ascultă, acest mesaj rămâne în inima lor. Ei meditează la ceea ce au auzit, își dau toate silințele să înțeleagă ceea ce li s-a spus și apoi acceptă vestirea auzită întocmai.

În acest sens, este de apreciat exemplul fecioarei Maria, care, după ce a auzit ceea ce i-a spus îngerul, a cerut explicații despre modul în care se va împlini ceea ce i s-a vestit, și apoi a acceptat întocmai ceea ce i s-a spus, mărturisind:

„Iată, roaba Domnului; facă-mi-se după cuvintele tale!” (Luca 1:38).

Dacă ai auzit despre întruparea Domnului Isus, vei fi mult mai fericit dacă înțelegi acest mesaj de veste bună și îl accepți întocmai, nu ca pe o tradiție, ci ca pe un adevăr personal.

Cei care ACȚIONEAZĂ verificând actul întrupării

Uitându-ne la martorii întrupării Domnului Isus, observăm că, după ce au auzit și au acceptat ceea ce li se vestise, au acționat imediat pentru a verifica dacă ceea ce auziseră era adevărat.

Nu s-au bazat doar pe spusele altora, ci au căutat să experimenteze în mod personal adevărurile auzite. De aceea, în cazul păstorilor din Betleem, este demn de menționat entuziasmul cu care au acționat, sacrificiul pe care l-au depus, unitatea de care au dat dovadă și precizia cu care au cercetat.

 

Spre deosebire de ei, atunci când trebuie să se convingă personal de actul întrupării Domnului Isus, mulți oameni din zilele noastre spun „mâine” sau, asemenea lui Irod, spun: „Duceți-vă voi și cercetați, și apoi dați-ne și nouă de știre.” Din această cauză, amânarea și neimplicarea le răpesc o parte din bucurie, ba chiar le pun în pericol sărbătoarea.

Cei care ACREDITEAZĂ veridicitatea întrupării

Atât păstorii din Betleem, cât și magii din Răsărit s-au bucurat și au sărbătorit pentru că au găsit întocmai ceea ce li se vestise. Păstorii au găsit pruncul înfășat în scutece și culcat într-o iesle din cetatea Betleemului, iar magii au văzut din nou steaua, care i-a condus până la casa unde se afla Domnul.

Aceste realități i-au ajutat pe cei care le-au trăit să treacă de la tradiție la experiențe înălțătoare. Aceste experiențe nu doar că le-au fost motive de bucurie, ci și motivații puternice care i-au convins că pruncul născut nu este doar Împăratul lui Israel, ci și Adevăratul Mesia!

Pentru mulți oameni din zilele noastre, sărbătoarea s-a transformat într-un ceremonial sau în împlinirea unor plăceri și tradiții, fără a mai avea experiențe reale cu Domnul. Pentru a se bucura de aceste experiențe, atât păstorii, cât și magii au trebuit să iasă din zona lor de confort, să călătorească și să caute să vadă cu ochii lor lucrurile care le-au fost descoperite.

Nu te poți bucura la sărbători dacă nu ieși din cotidian și, depășind granițele tiparului pe care ți l-ai impus, nu descoperi prieteni noi și persoane dintr-o altă categorie socială, apropiindu-te mai mult de Domnul.

Cu câțiva ani în urmă, ne-a vizitat un grup din Anglia, care a venit să pregătească cadouri pentru copiii din câteva sate sărace. Printre ei era și o fetiță de 9 ani, care s-a alăturat grupului și a împărțit cu mânuțele ei cadouri copiilor din familiile nevoiașe. După ce s-a întors acasă, ea povestea tot timpul tuturor celor pe care îi întâlnea despre copiii pe care i-a cunoscut, care, deși nu aveau nimic, erau murdari și trăiau în condiții dintre cele mai grele, erau totuși fericiți și deosebit de bucuroși, chiar dacă uneori tot ce au primit a fost numai o acadea.

Iar după câteva săptămâni, părinții ei mi-au trimis un mesaj, spunându-mi că, după vizita din România, au o altă fetiță. Aceasta se trezește de dimineață, își face singură curățenie în cameră și adună lucrurile pe care le găsește pentru a le oferi copiilor săraci din România. Și face toate acestea cântând și radiind de bucurie.

Ai trăit bucuria unor astfel de experiențe? Nu rata aceste sărbători, pentru că ieșind din zona ta de confort, te vei bucura cu adevărat, iar viața ta nu va mai fi la fel!

Însă cea mai mare bucurie la sărbătoarea întrupării Domnului Isus este trăită de:

Cei care Îl ADORĂ și Îl venerează pe Cel Întrupat.

Au fost importante experiențele trăite de cei care au fost martori ai întrupării, dar cea mai mare bucurie a fost motivată de întâlnirea lor cu Cel Întrupat. Acest fapt este confirmat de cântarea de laudă adresată lui Dumnezeu și de actul de închinare înaintea Pruncului.

Evanghelistul Luca subliniază acest adevăr, menționând că:

„…păstorii s-au întors, slăvind și lăudând pe Dumnezeu pentru toate cele ce auziseră și văzuseră și care erau întocmai cum li se spusese.” (Luca 2:20)

Iar evanghelistul Matei spune despre magi că:

„…Au intrat în casă, au văzut Pruncul cu Maria, mama Lui, s-au aruncat cu fața la pământ și I s-au închinat; apoi și-au deschis vistieriile și I-au adus daruri: aur, tămâie și smirnă.” (Matei 2:11)

Martorii întrupării L-au venerat pe Dumnezeu și I s-au închinat Pruncului!

Tu pe cine venerezi și în fața cui îți proșterni ființa? Este trist că unii venerează paharul, mâncarea, tradiția, bradul sau pe Moș Crăciun. Însă, ca să fii fericit la aceste sărbători, alege să te închini Celui care merită, în fața Căruia se va pleca orice genunchi din cer, de pe pământ și de sub pământ, iar orice limbă va mărturisi, spre slava lui Dumnezeu Tatăl, că Isus Hristos este Domnul! (Filipeni 2:9-11)

De aceea, ca să sărbătorești cu adevărat și să ai parte de bucurie deplină împreună cu toți ai tăi, trebuie să auzi vestirea întrupării, să accepți vestea despre nașterea Domnului Isus, să acționezi imediat verificând actul întrupării, să acreditezi veridicitatea întrupării prin experiențe și convingere personală și, mai ales, să Îl adori pe Dumnezeu, venerându-L pe Cel Întrupat.

Fii gata să parcurgi toți acești pași, pentru ca să trăiești cele mai fericite sărbători!

Doamne ajută!

Pastor Dan Boingeanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.