Richard Foster , pe cînd era student la o universitate din SUA, a petrecut o vacanta de vara printre eschimosii din Alasca. El a mes în acea zona ca sa-i ajute pe crestinii de acolo sa construiasca prima scoala din cercul polar. Vacanta i-a fost o adevarata aventura.Dincolo de capriciile vremii , a trebit sa se obisnuiasca si cu mîncarea si traditiile bastinasilor.
Urmarindu-i pe crestinii din Alasca , Richard a observat ca acestia au o viata spirituala practica. Atitudinea lor nu difera daca lucreaza sau se închina. Într-o zi Richard a început sa sape un sant în care urma sa fie montata o conducta pentru canalizare. Nu era un lucru usor de realizat într-o tundra înghetata. Un eschimos ce purta pe mîni si pe fata urmele frigului din multele ierni geroase prin care trecuse, l-a urmarit pentru o vreme . Acesta voia sa vada cum reuseste un american neobisnuit cu munca, sa sape un sant într-un pamînt înghetat.
Observîndu-i neîndemînarea, dupa cîteva minute batrînul eschimos l-a întrebat : ” sapi acest sant pentru Slava lui Dumnezeu , nu-i asa” ?
Aceasta întrebare l-a socat pe Richard. El se gîndea ca afara de acel batrîn eschimos, nimeni altcineva n-avea sa stie daca peretii acelui sant au fost drepti sau au avut asperitati. Mai mult decît atît , dupa ce acea teava avea sa fie montata, santul oricum avea sa fie astupat si cu siguranta uitat. Din cauza întrebarii acelui eschimos însa Richard a sapat santul cu multa responsabilitate si cu mare grija, stiind ca desi nu va fi vazut niciodata de oameni, lucrarea lui era în atentia lui Dumnezeu.
În urma acestei experiente Richard a învatat ca tot ceea ce urmeaza sa faca , lucru mare sau neînsemnat , trebuie sa-l înfaptuiasca la cele mai înalte standarde , pentru Slava lui Dumnezeu !
