Cu multi ani de zile în urma , John Spencer, a elaborat o teorie interesanta : ” El a spus ca rabinii evrei credeau ca atunci cînd Iosif , aflat în deplina autoritate a pozitiei sale, a adunat mult grîu în Egipt,si a aruncat pleava în rîul Nil.
El a facut aceasta,pentru ca pleava purtata de Nil, prin orase si natiuni , sa arate tuturor masura binecuvîntarii pe care a primit-o nu numai pentru el, ci si pentru altii. Asa ca ; spunea Spencer, în marea Sa bunatate Dumenezeu , asemenea lui Iosif, ca sa ne arate cît de mare este slava cereasca , a aruncat ceva coji (pleava) aici jos pe pamînt, ca gustînd din dulceata acestora , sa dorim abundenta pe care a pregatit-o pentru noi în cer.
Apoi el a subliniat urmatoarea concluzie : ” Daca gloria si stralucirea acestei lumi trecatoare ne uimeste; cum vom reactiona în fata slavei si-a stralucirii viitoare ? Daca este o asa glorie aici, unde este asternutul picioarelor Lui ; ce ne asteapta acolo unde este tronul domniei Lui ? Daca El ne da atît de multe lucruri aici, cînd îi suntem vrajmasi; ce vom primi atunci cînd îi vom fi prietenii si fratii Lui cei mai buni ? Binecuvîntarile pe care le primim aici sunt doar umbra celor viitoare ! Ele sunt calea prin care Dumnezeu ne pregateste pentru belsugul binecuvîntarilor pe care le-a pregatit pentru noi în cer !
