Uneori suntem orbi fata de belsugul pe care Dumnezeu l-a pregatit pentru noi. Suntem la fel ca locuitorii unuia dintre primele sate americane. Acestia au ajuns în “Noul Tinut” , dar în iarna anului 1610, populatia din Jamestown , a scazut de la 500 locuitori la numai 60. ! Desi unii au murit de boli, sau în luptele cu indienii, cei mai multi, au murit de foame.
Era belsug de vînat pe cîmp; caprioare, pasari si pesti, scoici si broaste din belsug în ape. Dar acesti fosti locuitori ai oraselor europene, nu erau obisnuiti sa obtina hrana de pe cîmp. Ei asteptau sa mearga sa cumpere hrana de la un “magazin! Pentru ca nu l-au gasit , au murit de foame !
Si noi actionam uneori în acelasi fel. Dumnezeu se apropie prin Duhul Sfînt ca sa ne îndrume spre locul unde gasim hrana; dar noi nu suntem obisnuiti sa o primim direct din mîna lui Dumnezeu. De aceea orbecaim din problema în alta problema, asemenea acelor primi emigranti din S.U.A. , care au murit de foame, într-o zona unde puteau gasi belsug de hrana !
Cînd oamenii care L-au ascultat pe Domnul Isus au flamînzit, El a poruncit ucenicilor : ” spune-ti oamenilor sa se aseze ” ! Apoi a luat pîinile si Le-a binecuvîntat si a început sa le împarta împreuna cu pestii, tuturor celor ce l-au ascultat . Fiecare a primit atît cît a dorit . Si noi vom primi binecuvîntarile lui Dumnezeu , atunci cînd suntem gata ca în ascultare sa ne asezam, sa întindem mîna si prin credinta sa primim ceea ce Dumnezeu ne ofera.
