Hristos a înviat

0
41

 

În acest timp de sărbătoare rostim mereu și mereu urarea Hristos a înviat! Deși rostim acest frumos salut, la care primim ca răspuns confirmarea ”Cu adevărat a înviat!”, câți oare mai cugetă la adevărul pe care această urare îl conține? Nu cumva această urare a ajuns numai un salut rostit în mod mecanic, iar răspunsul este tot la fel? Mulți se bucură de sărbătoarea învierii, dar câți mai cred cu adevărat în învierea Domnului Isus? Și dacă unii acceptă faptul învierii și chiar se conformează ritualurilor specifice acestei sărbători, câți dintre cei ce vestesc învierea Domnului și sărbătoresc învierea, au parte de înviere, și trăiesc o viață nouă, experimentând cu adevărat învierea?

Pentru că Hristos a înviat nu numai ca să avem un salut nou, sau numai un nou motiv de sărbătoare, prin acest mesaj, doresc să atrag atenția asupra unei implicații mult mai profunde a faptului învierii Domnului, și anume: experiența învierii.

Dacă ne uităm la urmașii Domnului, putem observa că ei au auzit de înviere, au crezut în înviere, dar au și experimentat învierea. Odată cu învierea Domnului Isus, viața lor nu a mai fost la fel. Ei au fost transformați și au început să trăiască o viață nouă împreună cu Domnul.

Un mare teolog al vremii de atunci, după ce L-a întâlnit pe Hristos cel Înviat pe drumul Damascului, a mărturisit: ”Am fost răstignit împreună cu Hristos, şi trăiesc… dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa, pe care o trăiesc acum în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu care m-a iubit şi S-a dat pe Sine însuşi pentru mine” Gal. 2:20

Fiind atenți la exemplul ucenicilor și al primilor creștini, descoperim că pot experimenta învierea și trăiesc o viață nouă:

1. Cei ce caută

Urmărind femeile care au urmat pe Domnul Isus, pe unii dintre ucenici și pe primii creștini, toți aceștia, înainte de a trăi învierea, mai devreme, sau mai târziu au căutat pe Domnul. Grupul de femei a plecat în ziua întâi a săptămânii la mormîntul Domnului Isus, ca să-i îmbălsămeze trupul. Văzând însă mormântul gol și auzind mesajul îngerilor, ele au înțeles ca Domnul a Înviat și au plecat în grabă să spună și ucenicilor acest adevăr.

Numai că și după ce a auzit că Domnul Isus este viu, Maria Magdalena a rămas la mormânt și a continuat să-L caute pe Domnul. Când au auzit că Domnul nu mai este în locul unde a fost pus, și Petru și Ioan, au alergat spre mormânt și au cercetat fiecare detaliu pe care l-au întâlnit. Iar ceilalți ucenici s-au adunat în camera de sus, și L-au căutat pe Domnul în alt fel.

Ei au ascultat cu mare atenție mărturisirile femeilor și constatările prezentate de Petru și de Ioan. Cu toate că n-au alergat la mormânt, cum au făcut-o femeile, și n-au examinat ștergarul și fâșiile de pânză, asemenea lui Petru și Ioan, în inima lor ei îl căutau pe Domnul, și adunau fiecare informație și fiecare detaliu pe care îl auzeau, pentru a-L putea găsi. Ce să mai spunem de ucenicul Toma! El L-a căutat pe Domnul punând condiții foarte concrete, dorind să vadă semnul cuielor din palmele Domnului și să-și pună mâna peste rana din coasta Lui. După acestă

febră a căutărilor, este demn de subliniat faptul că toți cei ce L-au căutat pe Domnul, L-au și găsit, iar momentul acestei descoperiri le-a schimbat viața.

Ce ar trebui însă să spunem despre oamenii din zilele noastre? Câți îl mai caută cu adevărat pe Domnul. Fiincă după cum putem observa, în acestă vreme tot mai mulți caută comfortul, plăcerea, mîncarea, băutura, împlinirea, în loc să-L caute pe Domnul. Datorită acestui fapt sunt așa de puțini cei ce trăiesc învierea.

Fiindcă la aceste sărbători stăm mai mult în casă, provocarea mea este: ”căutați pe Domnul!” Citiți mărturiile Scripturii care vorbesc despre El, ascultați mesajele care sunt potate pe internet la sărbătoarea învierii, și fiți atenți la felul în care El vă vorbește și vi se descoperă în mod personal. Asigurarea Cuvântului lui Dumnezeu este că cine caută găsește. Pentru toți cei ce înțelegeți limba engleză, vă recomand să urmăriți documentarul Case for Christ. Îl puteți găsi accesând: https://www.youtube.com/watch?v=99bbBKSrZfE

În acest documentar este prezentată căutarea lui Lee Srobel, un jurnalist de investigație care a lucrat pentru New York Times și Chicago Tribute, care ateu fiind, a intervievat experți din cele mai diverse domenii, a studiat multe manuscrise și scrieri vechi și a discutat cu arheologi de seamă, pentru a strânge dovezi să combată divinitatea Domnului Isus și învierea. După toate cercetările lui, a ajuns însă să creadă în Dumnezeu, și să-L primească pe Domnul Isus ca Domn și mântuitor personal. A încercat să combată credința creștină și să dovedească faptul că învierea este o ficțiune, dar în loc să scrie despre aceste subiecte, a scris mai multe cărți care sunt best seller, confirmând că Biblia este adevărată, și învierea este reală. Căutând asemenea lui, mă rog ca Dumnezeu să vă ajute să ajungeți la aceeasi convingere.

2. Cei ce cred

Pe lângă cei ce caută cu insistență, descoperim că trăiesc învierea având o viață nouă, cei ce cred. Așa s-a întâmplat cu femeile ce au ajuns la mormânt, care au crezut spusele îngerilor și au mers să-i anunțe pe ucenici despre înviere. Maria Magdalena, care deși la început a crezut că Cel ce s-a apropiat de ea este grădinarul, după ce Acesta i-a rostit numele, a declarat: Rabuni!, adică Învățătorule! și I s-a închinat. Aceată mărturisire și faptul închinării, exprimă credința din inima ei că Hristos a înviat și chiar L-a și întâlnit în persoană.

Și ucenicii care au alergat la mormânt, văzând fâșiile de pânză așezate jos asemenea unui cocon, iar ștergarul care acoperise capul Domnului Isus, făcut sul și așezat deoparte, au crezut. Dovezile de la mormânt l-au făcut pe cei doi ucenici să creadă că Isus a înviat. Ioan însuși a mărturisit despre acesta spunând: ”Atunci celălalt ucenic, care ajunsese cel dintâi la mormânt, a intrat și el; a văzut și a crezut.” Ioan 20:8

Același fapt s-a petrecut și cu ucenicii care mergeau pe drumul Emausului. După conversația pe care au avut-o cu Domnul, au trecut de la desnădejde și scepticism, la bucurie și credință. Ajunși în camera de sus unde erau adunați ceilalți apostoli aceștia au mărturisit: ”L-am cunoscut la frângerea pâinii!” Luca 24:35.

Ce să mai spunem despre cel mai sceptic dintre ucenici? Toma a pus condiții foarte concrete ca să creadă în învierea Domnului. Dar după ce Domnul i s-a arătat și el i-a văzut semnele cuielor în mâini, a făcut cea mai frumoasă declarație de credință spunând: ”Domnul meu și Dumnezeul meu!” Ioan 20:27

Pentru că numărul celor ce au trecut de la necredință la credință, după învierea Domnului, îi include și pe mulți alții din acea vreme, care după ce au crezut în înviera Domnului Isus, au avut o schimbare a vieții și au experimentat o învierea personală, te întreb: te numeri printre aceștia? Ai exprimat vreoadată acea credință vie mărturisind că Hristos a înviat; și L-ai invitat ca Domn al vieții tale? Dacă nu ai făcut-o până acum, este momentu să spui: Cred Doamne, ajută necredinței mele! Iar rugăciunea mea este: Doamne mărește-ne credința!

3. Cei ce se confesează

Urmărind exemplul ucenicilor, descoperim însă că după căutare și credință, cei ce au trăit învierea, au avut un moment al confesării. Prin confesare înțeleg acel moment în care și-au recunoscut vina, s-au pocăit și și-au mărturisit păcatul. Cât de profund este în acest sens momentul de cercetare a celor doi ucenici de pe pe drumul Emausului, care au mărturisit: ”Nu ne ardea inima în noi , când ne vorbea pe drum și ne deschidea Scripturile?” Luca 24:32

Apoi, avem exemplul apostolului Petru, care după ce a auzit cântatul cocoșului, a ieșit afară și a plâns cu amar! Mat. 26:25 Iar, după învierea Domnului Isus, pe lângă faptul că a avut o întâlnire privată cu Domnul, la marea Galileei, a mărturisit de trei ori măsura dragostei lui pentru Domnul.

La fel s-a întâmplat și cu primii creștini care după ce au auzit Cuvântul lui Dumnezeu despre învierea Domnului Isus, s-au întrebat: ”Fraților ce să facem?” Pocăiți-vă le-a spus Petru, și fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre;” Fapte 2:37-38

Dacă cei ce au păcătuit față de Dumnezeu, înainte ca să trăiască învierea s-au pocăit, și și-au mărturisit păcatele, care sunt păcatele pentru care și tu trebuie să-ți ceri iertare? Nu cumva ar trebui să plângi cu amar asemenea lui Petru, fiindcă și tu te-ai lepădat de Domnul? Fii gata să îți ceri iertare și crede că ai și primit-o, și vei trăi învierea având o viață nouă. Asigurarea acesta ne este dată de Cuvântului lui Dumnezeu care ne spune că: ”dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă. Cele vechi s-au dus: iată că toate lucrurile s-au făcut noi.” 2 Cor. 5:17

4. Cei ce se consacră

După ce au căutat, au crezut și s-au confesat, pe cei ce au început să trăiască învierea îi descoperim consacrați și angajați pentru o slujire nouă. Dacă înainte drumurile lor duceau spre mormânt, spre Emaus, spre lume, sau spre preocupările de altădată, după învierea Domnului, drumul lor a avut un singur sens. Ei s-au angajat cu hotărâre pentru a-L urma pe Domnul Isus și a-I sluji, fiind gata să plătească orce preț. Mărturisind despre sine, apostolul Pavel a spus:

”..fac un singur lucru: uitând ce este în urma mea , și aruncându-mă spre ceea ce este înainte, alerg spre țintă, pentru premiul chemării cerești a lui Dumnezeu, în Hristos Isus.” Fil. 3:13-14

Care este Drumul pe care mergi și cine este sătăpânul căruia îi slujești? Acum sărbătorești învierea, dar, vei continua oare să umbli pe drumul păcatului, al rătăcirii spirituale și al depărtării de Dumnezeu, slujind în continuare diavolului, sau îți vei îndrepta pașii pe urmele Domnului hotărât să îi slujești în orice vreme? Eu mă rog ca la aceste sărbători, pe lângă minunea învierii Domnului, Dumnezeu să facă încă o minune, acea a atransformării vieții tale, ca să ai parte de un nou început și să trăiești învierea.

5. Cei ce se conformează

Dacă până la momentul învierii Domnului, ucenicii n-au înțeles planul lui Dumnezeu și erau șovăitori în slujire; ne amintim aici de momentul instaurării cinei Domnului, când niciunul dintre ei nu s-a oferit să spele picioarele celorlalți, după înviere însă, ucenicii au fost hotărâți și grabnici în a împlini voia lui Dumnezeu. Ei au proclamat cuvântul lui Dumnezeu începând din Ierusalim, au trecut apoi în Iudeea și Samaria, și au continuat până la marginile pământului. În acest fel, ei s-au conformat planului lui Dumnezeu, poruncii primite de la Domnul Isus și promovării Împărăției lui Dumnezeu.

Acum sărbătorești învierea într-o stare de izolare și carantină, dar cu toate acestea, știu că deja ai început să-ți turezi motoarele! Care sunt lucrurile pe care ți le-ai planificat să le împlinești? Nu cumva te gândești tot la lucrurile de pe pământ? Apostolul Pavel ne îndeamnă:

”Dacă ați înviat împreună cu Hristos, să umblați după lucrurile de sus , unde Hristos șade la dreapta lui Dumnezeu. Gândiți-vă la lucrurile de sus, nu la cele de pe pământ. Căci voi ați murit, și viața voastră este ascunsă cu Hristos în Dumnezeu” Col.3:1-3

Știu că îți dorești Sărbători fericite! Eu mă rog însă ca Dumnezeu să-ți dea o viață și o veșnicie fericită! Au parte însă de această binecuvântare numai cei ce caută, cred, se căiesc, se consacră și se conformează voiei lui Dumnezeu. Fi gata să împlinești acești pași și vei trăi învierea, urmând să ai parte de învierea din morți și viața veșnică! Sărbători fericite.

Pastor Dan Boingeanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.