Printre cei care vor fi binecuvântați și vor avea parte de fericire, așa cum a arătat Domnul Isus în Predica de pe Munte, se numără și cei milostivi. Despre aceștia El a spus: ” Ferice de cei milos-tivi, căci ei vor avea parte de milă!” (Mat 5:7). Pentru a înțelege cine sunt cei milostivi, care este slujirea pe care aceștia o împlinesc și ce binecuvântări vor primi, trebuie să urmărim:
1. Numirea celor milostivi
Termenul folosit de Domnul Isus pentru a-i numi pe cei milostivi este ”elehemon” care are de fapt două sensuri, definind o atitudine a inimii, dar și o acțiune pe care cel milostiv o împlinește față de semeni.
Atunci când ne referim la atitudinea inimii înțelegem un sentiment de compasiune față de cineva care suferă, care ți-a greșit, sau este în nevoie. Acest sentiment definește însăși natura lui Dumnezeu care este milos. Cunoaștem acest fapt prin mărturisirea pe care Dumnezeu a făcut-o lui Moise spunând:
“Domnul Dumnezeu este un Dumnezeu plin de îndurare şi milostiv, încet la mânie, plin de bunătate şi credincioşie, care Îşi ţine dragostea până în mii de neamuri de oameni, iartă fărădelegea, răzvrătirea şi păcatul, dar nu socoteşte pe cel vinovat drept nevinovat, şi pedepseşte fărădelegea părinţilor în copii şi în copiii copiilor lor până la al treilea şi al patrulea neam!” (Exod 34:6-7)
În același fel, este prezentat Dumnezeu și prin mărturisirile lui David, care afirmă:
”Doamne, Tu eşti un Dumnezeu îndurător şi milostiv, îndelung răbdător şi bogat în bunătate şi în credincioşie. Îndreaptă-Ţi privirile spre mine şi ai milă de mine: dă tărie robului Tău şi scapă pe fiul roabei Tale!” (Ps. 86:15-16) sau,
”Domnul este milostiv şi plin de îndurare, îndelung răbdător şi plin de bunătate. Domnul este bun faţă de toţi, şi îndurările Lui se întind peste toate lucrările Lui.” (Ps. 145:8-9).
Aceeași imagine a unui Dumnezeu plin de milă este prezentată și de profetul Mica, care anunță, felul în care se va manifesta mila lui Dumnezeu față de poporul Israel, spunând:
”Care Dumnezeu este ca Tine, care ierţi nelegiuirea şi treci cu vederea păcatele rămăşiţei moştenirii Tale? – El nu-Şi ţine mânia pe vecie, ci Îi place îndurarea! El va avea iarăşi milă de noi, va călca în picioare nelegiuirile noastre, şi vei arunca în fundul mării toate păcatele lor.” (Mica 7:18-19).
Și Domnul Isus a fost milos și plin de compasiune. Acest fapt este confirmat de atitudinea pe care a exprimat-o față de mulțimea care a venit să asculte cuvintele pe care El le rostea, despre care evanghelistul Matei a spus:
”Isus străbătea toate cetăţile şi satele, învăţând pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia Împărăţiei şi vindecând orice fel de boală şi orice fel de neputinţă care era în norod. Când a văzut gloatele, I s-a făcut milă de ele, pentru că erau necăjite şi risipite ca nişte oi care n-au păs-tor.” (Mat. 9:36-37)
Mai mult decât atât; prin mărturisirea făcută de scriitorul epistolei către Evrei, Domnul Isus este prezentat ca Mare Preot, milos și plin de îndurare, Unul care a fost ispitit ca și noi, dar fără de păcat. De aceea suntem îndemnați:
”Să ne apropiem, dar, cu deplină încredere de scaunul harului, ca să căpătăm îndurare (milă) şi să găsim har, pentru ca să fim ajutaţi la vreme de nevoie.” (Evrei 4:16)
Asemenea lui Dumnezeu Tatăl și a Domnul Isus care sunt plini de milă, suntem chemați și noi să avem aceeași stare a inimii. Acest fapt este confirmat de porunca dată de Domnul Isus ucenici-lor Săi, când le-a spus:
”Duceţi-vă de învăţaţi ce înseamnă: “Milă voiesc, iar nu jertfă!” (Mat.9:13). Prin această poruncă Domnul Isus a reluat cuvintele rostite din partea lui Dumnezeu de către profetul Osea, care a spus:
”Căci bunătate voiesc, nu jertfe, şi cunoştinţă de Dumnezeu, mai mult decât arderi de tot!” (Osea 6:6)
Cu același imperativ ni se adresează însă și apostolul Pavel, care a spus celor din Efes:
”Orice amărăciune, orice iuţeală, orice mânie, orice strigare, orice clevetire şi orice fel de răutate să piară din mijlocul vostru. Dimpotrivă, fiţi buni unii cu alţii, miloşi şi iertaţi-vă unul pe altul, cum v-a iertat şi Dumnezeu pe voi în Hristos.” (Ef.4:31-32).
Al doilea sens a termenului ”elehemon” face referire la o acțiune de milostenie, care înseamnă a ierta pe cel greșit, a ajuta pe cel în nevoie și a te îngriji de cel ce nu mai are nici un ajutor. Milostenia este de fapt un act de caritate, sau de binefacere, care este făcut față de o persoană, sau un act de ofrandă adus lui Dumnezeu prin jertfele aduse la altar, sau oferite unei biserici.
Însuși Domnul Isus ne-a poruncit să fim milostivi, când a spus:
”Fiţi, dar, milostivi cum şi Tatăl vostru este milostiv. Nu judecaţi, şi nu veţi fi judecaţi; nu osândiţi, şi nu veţi fi osândiţi; iertaţi, şi vi se va ierta. Daţi, şi vi se va da; ba încă, vi se va turna în sân o măsură bună, îndesată, clătinată, care se va vărsa pe deasupra. Căci cu ce măsură veţi măsura, cu aceea vi se va măsura.” (Luca 6:36-38)
Însă Domnul Isus nu numai că ne-a poruncit să fim milostivi, ci, ne-a și învățat cum să facem milostenie. În Predica de pe Munte El a spus:
”Luaţi seama să nu vă îndepliniţi neprihănirea voastră înaintea oamenilor, ca să fiţi văzuţi de ei; altminteri, nu veţi avea răsplată de la Tatăl vostru care este în ceruri. Tu, dar, când faci milostenie, nu suna cu trâmbiţa înaintea ta, cum fac făţarnicii, în sinagogi şi în uliţe, pentru ca să fie slăviţi de oameni. Adevărat vă spun că şi-au luat răsplata.
Ci tu, când faci milostenie, să nu ştie stânga ta ce face dreapta, pentru ca milostenia ta să fie fă-cută în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti.” (Mat. 6:1-4).
După ce am înțeles că Dumnezeu Tatăl, și Domnul Isus sunt miloși și milostivi, iar noi suntem chemați să le urmăm exemplul, lasă-mă să te întreb: ești un om milos și faci milostenie? Cine este ultima persoană față de care ți-ai arătat mila și i-ai răspuns nevoilor prin care trece făcându-i o milostenie? Pentru a înțelege că aceasta este așteptarea lui Dumnezeu și de la tine, ia seama la:
2. Nevoia milosteniei
Urmărind situațiile întâlnite în experiențele de fiecare zi și în relatările Sfintei Scripturi, trebuie să arătăm milă și să fim gata să-i iertăm pe cei care au păcătuit, sau care ne-au greșit prin vorbe, atitudine sau faptele pe care le-au săvârșit. Când cărturarii și fariseii i-au adus Domnului Isus o femeie care a fost prinsă în preacurvie, dorind ca aceasta să fie omorâtă cu pietre, Domnul Isus n-a ridicat piatra împotriva ei. Ci, a fost milos cu acea femeie păcătoasă și i-a spus:
”Femeie, unde sunt pârâşii tăi? Nimeni nu te-a osândit? “Nimeni, Doamne”, I-a răspuns ea. Şi Isus i-a zis: “Nici Eu nu te osândesc. Du-te, şi să nu mai păcătuieşti.” (Ioan 8:10-11)
Urmând exemplul Domnului Isus și noi trebuie să procedăm la fel, împlinind îndemnul:
”Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă asupresc şi vă prigonesc, ca să fiţi fii ai Tatălui vostru care este în ceruri; căci El face să răsară soarele Său peste cei răi şi peste cei buni şi dă ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi.” (Mat.5:44-45)
Apoi, trebuie să fim milostivi față de cei datornici. Dacă am împrumutat pe cineva și acest datornic nu ne mai poate restitui datoria, trebuie să fim miloși și să așteptăm cu îngăduință până când ne va plăti ceea ce ne datorează. Iar dacă nu are posibilități să achite ce ne datorează, să îl iertăm așa cum și noi am fost iertați.
Această atitudine este confirmată de ceea ce ne învață Domnul Isus prin pilda celor doi dator-nici (Luca 7:41-43), și cea a robului nemilostiv (Mat 18:21-35).
Mai mul însă, trebuie să fim miloși și să facem milostenie și pentru cei ce au ajuns în necaz, în boală, în nevoi materiale, sau în situații de criză. Un exemplu în acest sens este bunul samaritean, care atunci când l-a văzut pe cel căzut între tâlhari nu l-a ocolit mergând înainte, ci, i-a le-gat rănile, le-a uns cu undelemn, l-a pus pe măgărușul lui și la dus la un han.
Apoi, a plătit hangiului serviciile prestate, asigurându-l că la întoarcere îi va achita tot ce avea să cheltuiască în plus (Luca 10:25-37).
Ce model practic de milostenie! Acest samaritean n-a dorit să fie văzut de oameni și nici să fie pomenit pentru faptele pe care le-a săvârșit, ci, a rămas un anonim, dar cu toate acestea, ne vorbește și astăzi cu aceeași putere prin faptele pe care le-a împlinit.
Nu cumva au fost momente și în viața ta în care puteai să dovedești mila, și să faci milostenie, dar ai trecut înainte pe alături? Îndemnul meu este: nu mai pierde nici o ocazie, fiindcă cei milostivi vor fi binecuvântați. Știm aceasta, urmărind:
3. Nuanța binecuvântării primite de cei milostivi
Promisiunea făcută de Domnul Isus pentru cei milostivi, este că: ”ei vor avea parte de milă!” Dar, în ce constă oare această binecuvântare? Și în ce fel este exprimată mila pentru cei milos-tivi?
Întâi de toate, cei milostivi au parte de milă, fiindcă celor credincioși Dumnezeu nu le face după păcatele pe care le-au săvârșit. În acest sens psalmistul spune:
”Domnul este îndurător şi milostiv, îndelung răbdător şi bogat în bunătate. El nu Se ceartă fără încetare şi nu ţine mânia pe vecie. Nu ne face după păcatele noastre, nu ne pedepseşte după fărădelegile noastre.
Ci cât sunt de sus cerurile faţă de pământ, atât este de mare bunătatea Lui pentru cei ce se tem de El; cât este de departe răsăritul de apus, atât de mult depărtează El fărădelegile noastre de la noi.
Cum se îndură un tată de copiii lui, aşa Se îndură Domnul de cei ce se tem de El.” (Ps.103:8-13)
Apoi, Dumnezeu îi mângâie pe cei care se întorc la El, prin faptul că înduioșează inima potrivnicilor și le asigură libertatea. Aceasta este promisiunea pe care au primit-o cei din Israel, când Dumnezeu le-a spus prin Moise:
”Nu vă înţepeniţi grumazul ca părinţii voştri; daţi mâna Domnului, veniţi la Sfântul Lui Locaş, pe care l-a sfinţit pe vecie, şi slujiţi Domnului Dumnezeului vostru, pentru ca mânia Lui aprinsă să se abată de la voi.
Dacă vă întoarceţi la Domnul, fraţii voştri şi fiii voştri vor găsi milă la cei ce i-au luat robi şi se vor întoarce în ţară. Căci Domnul Dumnezeul vostru este milostiv şi îndurător şi nu-Şi va întoarce faţa de la voi, dacă vă întoarceţi la El.” (2Cron.30:8-9)
Aceeași binecuvântare a fost rostită și de profetul Ioel, când a spus:
”Dar chiar acum, zice Domnul, întoarceţi-vă la Mine cu toată inima, cu post, cu plânset şi bocet!” Sfâşiaţi-vă inimile, nu hainele, şi întoarceţi-vă la Domnul Dumnezeul vostru. Căci El este milostiv şi plin de îndurare, îndelung răbdător şi bogat în bunătate şi-I pare rău de relele pe care le trimite.
Cine ştie dacă nu Se va întoarce şi nu Se va căi? Cine ştie dacă nu va lăsa după El o binecuvântare, daruri de mâncare şi jertfe de băutură pentru Domnul Dumnezeul vostru?” (Ioel 2:13-14)
Motivându-i pe cei din Corint să fie milostivi, și să-i ajute pe cei săraci din Ierusalim, apostolul Pavel arată felul în care suntem îmbogățiți prin binecuvântările pe care le primim de la Dumnezeu, spunând:
”După cum sporiţi în toate lucrurile: în credinţă, în Cuvânt, în cunoştinţă, în orice râvnă şi în dragostea voastră pentru noi, căutaţi să sporiţi şi în această binefacere. Nu spun lucrul acesta ca să vă dau o poruncă; ci pentru râvna altora şi ca să pun la încercare curăţia dragostei voastre.
Căci cunoaşteţi harul Domnului nostru Isus Hristos. El, măcar că era bogat, S-a făcut sărac pentru voi, pentru ca, prin sărăcia Lui, voi să vă îmbogăţiţi.” (2Cor. 8:7-9)
Dar, mult mai important decât aceste binecuvântări, este faptul că Domnul Isus cunoaște faptele de milostenie pe care le-am săvârșit în Numele Lui, le apreciază, și pentru fiecare în parte va asigura o răsplătire deplină în ziua judecății. În acest sens avem declarația pe care o vor auzi cei de la dreapta Lui, cărora El le va zice:
”Veniţi binecuvântaţii Tatălui Meu de moşteniţi Împărăţia care v-a fost pregătită de la întemeie-rea lumii. Căci am fost flămând, şi Mi-aţi dat de mâncat; Mi-a fost sete, şi Mi-aţi dat de băut; am fost străin, şi M-aţi primit; am fost gol, şi M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav, şi aţi venit să Mă vedeţi; am fost în temniţă, şi aţi venit pe la Mine.”
Atunci cei neprihăniţi Îi vor răspunde: “Doamne, când Te-am văzut noi flămând şi Ţi-am dat să mănânci? Sau fiindu-Ţi sete şi Ţi-am dat de ai băut? Când Te-am văzut noi străin şi Te-am pri-mit? Sau gol şi Te-am îmbrăcat? Când Te-am văzut noi bolnav sau în temniţă şi am venit pe la Tine?” Drept răspuns, Împăratul le va zice:
“Adevărat vă spun că, ori de câte ori aţi făcut aceste lucruri unuia din aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie Mi le-aţi făcut.” (Mat.25:34-40).
Fiindcă binecuvântările oferite celor milostivi sunt pentru aici, cât și pentru veșnicie, lasă-mă să te întreb: n-ai vrea ca să ai și tu parte de ele? Dacă îți dorești aceste binecuvântări, fi un cetățean al Împărăției lui Dumnezeu prin credința în Domnul Isus, și fă milostenie, arătând milă față de semeni. În acest fel, faptele pe care le-ai săvârșit în numele Domnului Isus vor fi urmate de binecuvântare și răsplătire deplină. Doamne ajută!
Pastor Dan Boingeanu
