Matei 8:1-17 (Ioan 10:37-38)
Scopul lecției: Să descoperim ce boli a vindecat Domnul Isus, condițiile în care au fost înfăptuite aceste vindecări, dovezile ce confirmă că vindecările au fost reale și ce mesaj ne este transmis prin aceste vindecări.
Contextul lecției: După ce a prezentat identitatea Împăratului, arătând că Domnul Isus este Regele (Mesia) făgăduit de Dumnezeu lui Israel (Matei 1:1-4:25), iar prin Predica de pe Munte a descris binecuvântările promise celor ce sunt cetățeni ai Împărăției cerurilor și condițiile în care acestea pot fi primite (Matei 5:1-7:29), în următoarele capitole ale evangheliei sale, evanghelistul Matei prezintă mai multe minuni și lucrări înfăptuite de Domnul Isus, prin care este evidențiată autoritatea Împăratului asupra întregii existențe (Matei 8:1-10:15). Este vorba despre autoritatea asupra bolilor (Matei 8:1-17), asupra naturii (Matei 8:18-27), asupra puterii întunericului (Matei 8:28-34), asupra păcatului (Matei 9:1-8), asupra preceptelor religioase (Matei 9:9-17), asupra morții (Matei 9:18-26)și asupra ucenicilor (Matei 10:1-15).
Conținutul lecției: Studiind minunile ce evidențiază autoritatea Domnului Isus (Împăratului) asupra bolilor, descoperim:
1. Ce fel de boli a vindecat Domnul Isus
Domnul Isus a dovedit că are autoritatea asupra bolilor prin faptul că a vindecat orice fel de boală și afecțiune fizică (Matei 8:16; Marcu 1:32; Matei 4:23). Dintre aceste minuni înfăptuite de Domnul Isus, evanghelistulMatei a descris vindecarea unui lepros (Matei 8:1-4), a robului unui sutaș (Matei 8:5-13) și a soacrei lui Petru (Matei 8:14-15).
Lepra era boala cea mai de temut din vremea Domnului Isus fiindcă aceasta cauza: afecțiuni fizice (lepra provoacă răni adânci nevindecabile – Numeri 12:10;Leviticul13:2), afecțiuni psihice (lepra este incurabilă și molipsitoare, iar bolnavul trebuia să-și prezinte public această afecțiune ““ Leviticul 13:44-45), afecțiuni sociale (cel bolnav de lepră era izolat de societate ““ Leviticul 13:46; Numeri 12:14-15), afecțiuni religioase (cel bolnav de lepră era considerat necurat ““ Numeri 13: 44-45) și afecțiuni spirituale (lepra prefigurează păcatul ““ Romani 3:10-18, 23; 1 Corinteni 6:9-11).
Și cazul vindecării roblui unui sutaș a fost deosebit: datorită statutului social al celui bolnav (era rob ““ Matei 8:6), a afecțiunii de care acesta suferea (era slăbănog, paralizat ““ Matei 8:6), a contextului cultural și religios din acea vreme (Domnul Isus era evreu, iar sutașul și robul său erau dintre neamuri), a obstacolelor fizice (robul nu era în prezența Domnului Isus ““ Matei 8:7) și a obstacolelor conjuncturale (Domnul Isus era antrenat în slujire ““ Matei 8:1;5). Cazul vindecării soacrei lui Petru arată că bolile și necazurile pot afecta chiar și pe cei ce-L urmează și-L slujesc pe Domnul Isus ““ Matei 8:14-15).
2. Condițiile în care au primit vindecarea cei bolnavi
Cei vindecați de Domnul Isus au primit vindecarea gratuit, ca o manifestare a milei și a puterii lui Dumnezeu (Matei 14:14; Luca 5:17). Însă pentru a beneficia de acestă binecuvântare, cei bolnavi au trebuit să apeleze la Domnul Isus (Matei 8:2-3; 8:5) și să creadă în Domnul Isus (leprosul a dovedit credință prin faptul că s-a închinat înaintea Domnului Isus ““ Matei 8:2, iar sutașul a dovedit o credință mai mare decât a tuturor celor din Israel ““ Matei 8:10). Prin atitudinea sa sutașul a dovedit smerenie (prin faptul că a mărturisit că nu este vrednic ca Domnul Isus să intre în casa lui ““ Matei 8:8), dragoste (prin faptul că a mijlocit pentru un rob bolnav ““ Matei 8:5-6)și credință (prin faptul că a crezut în puterea Cuvântului Domnului Isus, lucru pe care l-a dovedit prin exemplul personal ““ Matei 8:9-10).
Aplicație practică: arătați atitudinile prin care sutașul ce a venit la Domnul Isus în Capernaumpoate fi un exemplu privind modul în care trebuie să îi tratăm pe cei bolnavi.
3. Dovezile ce atestă că aceste vindecări au fost reale
Vindecările înfăptuite de Domnul Isus au fost reale, deoarece s-au petrecut îndată (Matei 8:3, 13, 15), au fost confirmate de martori (Matei 8:4, 13, 14-15) și de atitudinea celor vindecați (Matei 8:4, 15).
4. Mesajul transmis prin vindecările înfăptuite de Domnul Isus
Prin minunile înfăptuite Domnul Isus n-a dorit să facă spectacol (a cerut leprosului să nu spună nimănui despre ceea ce i s-a întâmplat ““ Matei 8:4) și nici nu a făcut deosebire (discriminare) între oameni (a vindecat oamenii de rând și oameni cu funcții, păcătoși și religioși, evrei și neamuri ), ci a vindecat orice fel de boală, ca să răspundă nevoilor celor aflați în suferință (Matei 9:35-36), să împlinească Scripturile (Matei 8:17), să confirme că El este Mesia (Ioan 10:37-38) și să pregătească noi oportunități pentru slujire și pentru vestirea Evangheliei (Matei 8:4, 10-12, 15-16) și să fie slăvit Dumnezeu (Luca 5:25-26).
Aplicație practică: arătați prin ce se deosebesc pretinșii vindecători din zilele noastre de exemplul lăsat de Domnul Isus și prezentați pericolul reprezentat de goana după minuni și lucrări senzaționale.
Întrebări pentru discuții:
1. Ce fel de boli a vindecat Domnul Isus ?
2. De ce era lepra o boală de temut ?
3. De ce i-a cerut Domnul Isus leprosului vindecat să se arate preotului ?
4. Ce mărturii arată că sutașul a avut o credință mai mare decât a celor din Israel ?
5. Ce obstacole puteau împiedica vindecarea robului acestui sutaș ?
6. Ce dovezi atestă că vindecările înfăptuite de Domnul Isus au fost reale ?
7. Ce mesaj ne este transmis prin vindecările înfăptuite de Domnul Isus ?
Pastor Dan Boingeanu
