O, apãrã-ti steagul cu orisice pret,
cã-n el e izbânda si tinta credintei
– cât steagul se ‘naltã si arde mãret
luptãm si rãzbatem crezând biruintei.
O, apãrã-ti steagul – oricine-i acel
ce-l tine si ‘naltã în fruntea ostirii
cã-n steag e nãdejdea; luptând pentru el
pãstrezi cu toti fratii tãria unirii.
O, apãrã-ti steagul! Cât steagul e sus
în el stã izbânda aprinsã si tare,
cât steagul se pierde, puterea s-a dus:
ne pierdem cu totii si tara ne moare.
O, apãrã-ti steagul! Netrebnic e-acel
ce steagu-si trãdeazã, lovind purtãtorul;
tu steagul sã-ti aperi – sã mori pentru el.
– Pãstrând unitatea, salvezi viitorul.
O, apãrã-ti steagul, cãci orice vrãjmas
în steag dã cu pietre si-n cel care-l tine;
de steag sã te-alãturi, nicicând sã nu-l lasi
Când steagul ti-l aperi, te aperi pe tine.
Hristos ne e Steagul, Biserica scut
Unirea puterea si dragostea tel.
Când aperi pe-acestea ti-e Cerul avânt
si-o vesnicã slavã te-asteaptã în el.