“Fiecare dintre voi să spună aproapelui său adevărul” (Efeseni 4:25)
Regula nr. 2: Nu ucide! Pavel scrie: “Mâniați-vă și nu păcătuiți” (Efeseni 4:26). Ce semnifică acesÂte cuvinte ale lui Pavel? Nu lăsa ca mânia ta să ajungă în punctul de a fi dăunătoare. Nu-ți folosi cuvinÂtele ca pe o armă sau ca pe un mecanism de control. Este bine să-ți exprimi emoțiile într-un mod sănătos, dar ține-le în frâu. Scopul tău trebuie să fie rezolvarea problemei și întărirea relației, nu “reducerea la tăcere” și rănirea celeilalte persoane. Este ușor oare? Nu. Ai nevoie de o doză puterÂnică de bunătate.
Cuvintele aruncate în glumă, pline de sarcasm, evlavie proprie sau “indignare evlavioasă” îi rănesc pe oameni, uneori pentru totdeauna. “Limba stricată zdrobește sufletul” (Proverbe 15:4). “Duhul doborât de întristare, cine-l va ridica?” (Proverbe 18:14). “Moartea și viața sunt în puterea limbii; oricine o iubește, îi va mânca roadele” (Proverbe 18:21). Cuvintele, pline de mânie, odată dezlănțuite, pot “aluneca până în fundul măruntaielor” (Proverbe 26:22).
Cuvintele tale pot trăi în inima și amintirea cuiva și-l pot însoți până la moarte. Noi spunem “piatra poate să-mi disÂtrugă trupul, dar vorbele urâte nu mă vor distruge niciodată”, dar nu este adevărat. Un om poate muri dintr-un duh zdrobit, iar cel care a rostit cuvintele acelea poate trăi cu regretul răului pe care l-a făcut fără a mai avea șansa de a-l repara. Pe de altă parte, mânia ținută în frâu nu este un păcat de care trebuie să ne pocăim. Așa că învață să faci diferența între mânia pe care o simți și cuvintele pe care le rostești. Mânia studiată cu atenție poate revela o informație importantă despre schimbările care trebuie făcute. Concentrează-ți atenția asupra acestui fapt și cere-l lui Dumnezeu să-ți arate ce trebuie schimbat la ceilalți, dar și în tine!
