„Dragostea nu va pieri niciodată” (1 Corinteni 13:8)
Biblia spune: „Dragostea nu va pieri niciodată”. Gândește-te puțin: banii nu aduc fericirea, faima nu aduce valoare, iar răzbunarea nu aduce satisfacție. Ceea ce nu piere niciodată este dragostea.
Când s-a adresat conducătorilor Națiunilor Unite, maica Tereza a fost întrebată: „Cum putem avea pace în lume?” Ea răspuns: „Mergeți acasă și iubiți-vă familiile”. Dacă am face cu toții asta, „paradisul pierdut” devine „paradisul regăsit”!
Măreția intelectuală a lui Napoleon Bonaparte și egotismul intens fac ca tributul său adus supremației conducătorului prin iubire să fie cu atât mai izbitor. El a spus: „Alexandru, Cezar, Carol cel Mare și eu însumi am pus temeliile unor mari imperii: dar de ce a depins crearea geniului nostru? De forță! Isus singur și-a creat împărăția prin dragoste și până în zilele noastre milioane de oameni și-ar da viața pentru El”.
Uneori conducătorii sunt numai niște deținători ai puterii. Întrucât nu-i putem iubi pe ceilalți fără să ne facem vulnerabili, ei consideră exprimarea dragostei ca pe o slăbiciune. De fapt nu putem iubi și în același timp „să lăsăm toate ușile deschise”. Pentru a iubi cu adevărat – soț sau soție, copii sau cei pe care îi conduci – trebuie să te dăruiești ireversibil în așa măsură încât să poți suferi și chiar să fii respins.
Principiul fundamental după care operează deținătorii puterii este de a se proteja pe ei înșiși și tot ce au, în timp ce principiul fundamental al conducerii adevărate este dăruirea de sine fără reținere. Dragostea ca trăsătură intrinsecă a conducerii pare demodată, însă cu toate acestea, potrivit Scripturii, ea rămâne strategia câștigătoare.
Biblia spune: „Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste și de chibzuință” (2 Timotei 1:7). De aceea dragostea este strategia câștigătoare.
