– “Cine lucrează cu o mână leneșă sărăcește, dar mâna celor harnici îmbogățește” (Proverbe 10:4) –
Rut lucra pe ogor când Boaz a ales-o să fie soția lui. Elisei ara câmpul când llie l-a făcut ucenicul lui. Petru, lacov și loan pescuiau când Domnul Isus i-a ales să fie apostoli. Dumnezeu îi alege pe oamenii cu o etică a muncii dovedită. Nici măcar o dată nu i-a chemat Domnul Isus pe cei leneși sau pe cei ce stăteau în așteptarea pauzei.
În ochii lui Dumnezeu nu există meserii josnice, numai atitudini josnice. Fie că ești îngrijitorul sau directorul general, “ce se cere de la ispravnici, este ca fiecare să fie găsit credincios în lucrul încredințat lui” (1 Corinteni 4:2). Dumnezeu îți va da mai mult numai când ai dovedit că te descurci cu ce ai. Bibiia spune: “Cine lucrează cu o mână leneșă sărăcește, dar mâna celor harnici îmbogățește” (Proverbe 10:4). “Leneșul dorește mult, și totuși, n-are nimic, dar cei harnici se satură” (Proverbe 13:4). “Dacă vezi un om iscusit în lucrul lui, acela poate sta lângă împărați” (Proverbe 22:29).
Binecuvântarea urmează după muncă, la fel de sigur, precum vine seceratul după semănat. “Domnul va face ca binecuvântarea să fie “¦ în toate lucrurile pe care vei pune mâna” (Deuteronom 28:8). Dumnezeu binecuvintează visele, dar nu visătorii. Trebuie să te ridici și să treci la treabă! “Domnul Dumnezeu a luat pe om și l-a așezat în grădina Edenului, ca s-o lucreze și s-o păzească” (Geneza 2:15). Când Dumnezeu l-a creat pe Adam, l-a pus să lucreze deoarece productivitatea este esențială pentru stima de sine. Așa că înțelege care ți-e locul, iar când ceva trebuie făcut, Dumnezeu va știi unde să te găsească.