„Îndată s-au deschis toate ușile” (Faptele Apostolilor 16:26)
Biblia spune: „Pe la miezul nopții, Pavel și Sila se rugau, și cântau cântări de laudă lui Dumnezeu… Deodată, s-a făcut un mare cutremur de pământ, așa că s-au clătinat temeliile temniței. Îndată, s-au deschis toate ușile, și s-au dezlegat legăturile fiecăruia” (v. 25-26).
Lauda deschide uși. Lauda rupe lanțuri. De fiecare dată când Îl lauzi pe Dumnezeu in ciuda împrejurărilor, puterile cerului îți vin în ajutor. Poate spui: „Dar câteodată nu sunt în dispoziția necesară pentru a-L lăuda pe (Dumnezeu”. Psalmistul a scris: „Voi binecuvânta pe Domnul în orice vreme (Psalmul 34:1).
Uneori lauda este un răspuns emoțional la bunătatea lui Dumnezeu; alteori, e un act al voinței. Oricine Îl poate lăuda pe Dumnezeu în vremurile bune. Când însă trebuie să te ridici deasupra sentimentelor și împrejurărilor, atunci contează lauda.
Lupta de la Ierihon ne învață că trebuie să strigăm laude la adresa lui Dumnezeu în anumite situații:
1) Când în fața noastră se află un zid înalt.
2) Când avem impresia că ne învârtim în cerc.
3) Când împrejurările par că își bat joc de noi.
4) Când rațiunea noastră este de tipul: nu are nici un sens”.
5) Când e ultimul lucru pe care am vrea să-l facem.
Iar când Îl lauzi pe Dumnezeu, descoperi adevărul cuvintelor lui Neemia: „bucuria Domnului va fi tăria voastră (Neemia 8:10). Când ești depășit de împrejurări și de emoții, e ca și cum ai trăi pe un montagne russe. Dar dacă privești spre Domnul care ține în control toate împrejurările și dacă îl lauzi, vei primi putere în slăbiciuni.
