“Să mergem spre cele desăvârșite” (Evrei 6:1)
Când fratele lui Jamie în vârstă de 13 ani a murit într-un accident de patinaj, mama lui s-a închis în dormitor zile în șir. În acel moment, Jamie, care avea șase ani s-a hotărât să-l înlocuiască pe fratele său și astfel s-au țesut firele unei fantezii. A devenit obsedat de imitarea caracteristicilor personale ale fratelui său; a început să poarte aceleași haine și a învățat să fluiere ca el, a devenit compania constantă a mamei sale, înțelegând că dacă rămâne copil însemna să fie scutit de tristețe și responÂsabilitate. Jamie a continuat să se opună maturizării, iar trupul său parcă s-a alăturat acestei opuneri. La vârsta de șaptesprezece ani avea abia 1,5 m, iar în anii care au urmat prietenii lui cei mai apropiÂați erau copiii, Și nu e de mirare; de la vârsta de șase ani el a început să idolatrizeze copilăria, resÂpingând maturizarea. De fapt, băiatul care a căutat tinerețe eternă ca mijloc de apărare împotriva tragediei, nu a mai crescut niciodată în întregime. Dar a devenit celebru pentru crearea ținutului niciodată-niciodată (Never-Never Land), acea insulă nemuritoare a viselor, unde băieții nu cresc nicioÂdată. Pentru că în cele din urmă, Jamie, a devenit domnul James Barrie, autorul cărții pentru copii “Peter Pan”.
Ce lecție putem învăța? Creștem spiritual atunci când:
a) Avem putința și disciplina de a ne hrăni spiritual;
b) Știm că nu ne-am născut ca să fim slujiți și că doar slujindu-i pe alții putem să-L slujim pe Domnul;
c) Înțelegem că sentimentele noastre nu sunt statornice, așa că umblăm prin credință și ne bizuim pe Cuvântul lui Dumnezeu;
d) Realizăm că vom fi puși la încercare, așa că dorim să trăim după principiile biblice, nu după impulsurile firești;
e) Știm că adevărata satisfacție vine doar când descoperim și când facem voia lui Dumnezeu.
