” Ce iese din gura , vine din inima, si aceea spurca pe om. Caci din inima ies gîndurile rele, uciderile, preacurviile, curviile, furtisagurile, marturiile mincinoase, hulele. Iata lucruirile care spurca pe om.” Mat 15:18-20
Strutul este o pasare neobisnuita.Desi este mare, înalt si puternic, nu poate sa zboare pentru ca aripile lui sunt prea mici . Strutul poate însa sa alerge foarte repede. Uneori fara un motiv anume, alearga în cerc ore în sir. Ciudat ; nu-i asa ?
Exista însa si-o alta ciudatenie la aceste pasari . Strutul manînca aproape orice. Desi prefera iarba si fructele, el manînca pietricele, sticla sfarîmata, oglinzi sparte si chiar bucati mici de metal. Strutul înghite aproape orice apuca în gura. Toate aceste lucruri ciudate pe care el le înghite, l-au facut sa i se recunoasca faima de mîncator fara pretentii prin sloganul :”stomac de strut”!
Zîmbim atunci cînd auzim ca strutul manînca orice, chiar si lucruri ciudate ; nu-i asa ? Dar sa nu-l condamnam prea aspru pentru ca si noi de multe ori acceptam în viata noastra lucruri rele. Se poate sa ne pazim ca nu cumva sa mîncam alimente care sa ne raneasca stomacul, sau cu care nu suntem obisnuiti, dar cînd ascultam pe cineva care vorbeste de rau pe un altul (bîrfeste), sau foloseste un limbaj vulgar, ne întinam urechile si inima, auzind si strîngînd lucruri murdare.
Cînd ne uitam la televizor sau cautam pe computer pagini care prezinta lucruri josnice, ne întinam ochii si ne otravim mintea. Cînd lasam pacatul sa ne stapîneasca inima si nu luptam pentru a-i opri manifestarea, lasam sa se cuibareasca putregaiuri care ne întineaza.
Trebuie deci sa fim atenti nu numai la hrana fizica pe care o ingeram ca sa nu ne ranim stomacul, ci mai ales trebuie sa fim cu mare grija la hrana spirituala pe care o acceptam pentru ca sa nu ne ranim inima.
Rug. Doamne Dumnezeule ; iarta-ma pentru orice lucru rau pe care l-am acceptat în viata mea si da-mi putere sa aleg numai ceea ce este bun pentru a nu-mi otravi sufletul. Amin