“ Isus ne-a poruncit sa propovaduim norodului, si sa marturisim ca El a fost rânduit de Dumnezeu Judecatorul celor vii si al celor morti. Toti proorocii marturisesc despre El ca oricine crede în El, capata prin Numele Lui, iertarea pacatelor.” Fapte 10:42-43
Primul pas pe care trebuie sã-l facem pentru a dobândi iertarea si-a stabili legatura cu Dumnezeu, este pocainta.
Am citit o întâmplare deosebita despre un indian care la botez a fost numit Johnny Moses. Acesta a trait într-o comunitate tribalã la începutul anilor 1800. Într-o zi, un misionar englez a ajuns în zona în care Johnny locuia si s-a alaturat tribului acestuia, pentru a le învata limba.
Dupa multi ani când misionarul a ajuns sa poarte o conversatie cu bastinasii, acesta a început sa le predice. În acele momente bastinasilor le-a parut rau ca l-au învatat limba lor, pentru ca misionarul a început sa le vorbeasca despre lucruri pe care nu le pricepeau, impunând reguli, care li se pareau stranii.
Într-o zi când misionarul le-a vorbit despre iad, pentru ca nimeni n-a înteles ce-a vrut sa spuna, Johnny l-a întrebat: “Unde este iadul? Stramosii nostri nu ne-au dat nici un indiciu despre iad, de aceea niciunul dintre noi nu am fost acolo!”
Dupa ce le-a explicat ca iadul este locul unde cei necredinciosi vor ajunge dupa moarte, misionarul a cerut indienilor sa se boteze pentru ase face crestini, iar o data pe saptamâna sa vina la el ca sa se spovedeasca si vinerea sa manânce numai peste.
Printre cei care au fost botezati se numara si cel mai batrân membru al tribului, caruia la botez i-a fost dat numele de Anthony. Dupa ce a fost botezat, Anthony a întrebat: “ce înseamna vineri?” pentru cã în tribul sau zilele saptamânii purtau alt nume.
Dupa mai multe saptamâni când fiecare membru al tribului a respectat noile instructiuni, venind la spovedanie si mâncând peste, într-o vineri, batrânul Anthony a lipsit de la întâlnire. Când misionarul a mers sa-l viziteze, l-a gasit pe acesta în fata colibei sale frigând carne de caprioara.
Ce s-a întâmplat cu tine Anthony; l-a întrebat misionarul? De ce manânci carne de caprioara astazi ? Nu-i caprioara; i-a raspuns batrânul. Este peste! Înainte de a o pune pe gratar eu am dus caprioara la râu si am afundat-o în apa botezând-o peste!
Aceastã tristãa experienta ne arata ca nu apa aduce schimbarea naturii inimii omului pacatos, ci pocainta sincera.
Rugaciune: Doamne Dumnezeule; ajuta-ma sa-mi marturisesc pacatele si sa ma pocaiesc de toate faptele rele pe care le-am savârsit, pentru ca sa pot dobândi o inima noua si-o strânsa partasie cu Tine. Amin.
Marturisirea pacatelor nu este tot ce avem de facut sa ne pocaim,ci lasarea de pacate ca tot ce am gresit si marturisit sa nu le mai facem ca altfel e in zadar ,numai marturisirea nu iti curateste inima ,ci doar atunci cand te hotaresti sa nu le mai faci,ca nu oricine zice Doamne ,Doamne ajunge in Rai.Doamne ajuta-ne sa indepartam orice pacat din viata noastra,si sa fim placuti doar Tie.Amin
“Ati pune credinta decat in propriul sine necesita un oarecare curaj:insa cei ce si-au pus credinta in Dumnezeu pot marturisi
ca acest lucru le-a dat in schimb
pace si un curaj mai mare…”