“Oricare va vrea să fie mare între voi, să fie slujitorul vostru” (Marcu 10:43)
Iată încă două întrebări pe care ar trebui să ți le pui în mod constant:
1) Sunt eu dispus să-i slujesc pe ceilalți?
Spui că dorești să slujești în biserică? De ce? Până când nu răspunzi la această întrebare dând adevăratele motive, Dumnezeu nu te va promova. Uneori, nu ne dorim altceva decât să fim în control. Alteori, nu dorim să plătim prețul succesului. Ne dorim numai beneficiile ce vin odată cu promovarea: un birou pe colț, un salariu mai mare, o funcție respectată și admirația celorlalți.
Domnul Isus a spus: “oricare va vrea să fie mare între voi, să fie slujitorul vostru”. Funcția de conducere te pune întotdeauna în postura de a te îngriji de propriile tale nevoi ““ de a te aranja ““ înainte de a-i ajuta pe ceilalți. E întotdeauna o tentație și e greșită! Trebuie să-ți pese de oameni cu adevărat și trebuie să-i ajuți să-și atingă potențialul. Astfel, îl onorezi pe Dumnezeu și El te va onora pe tine.
2) Fac eu ceea ce sunt chemat să fac?
“Avem felurite daruri, după harul care ne-a fost dat” (Romani 12:6). Samuel Johnson a spus: “Aproape toți oamenii își irosesc o parte din viață încercând să afișeze calități pe care nu le au și primesc aplauze pe care nu le pot păstra”. Dacă îți confecționezi în minte o imagine cu calitățile pe care oamenii talentați trebuie să le aibă și pe care tu nu le ai, îți va fi greu să-ți găsești adevăratele calități.
Henry Ford a remarcat: “Întrebarea: cine ar trebui să fie șeful e ca și cum ai întreba: cine ar trebui să fie tenorul într-un cvartet? Cu siguranță, cel care poate cânta melodia tenorului”. Pentru a reuși în viață, trebuie să știi pentru ce te-a înzestrat Dumnezeu.
