– “Către prea iubitul Filimon, tovarășul nostru de lucru” (Filimon 1:1) –
Pavel l-a numit pe Filimon “prea iubitul și tovarășul nostru de lucru”. Evident, Pavel găsise persoana potrivită pentru lucru. Cum se poate face lucrul acesta? Bucurându-te de personalitatea unică a fiecărei persoane. Fred Smith spune: “O tânără lucra pentru mine la potrivirea culorilor de cerneală. La anumite nuanțe de albastru, avea lacrimi în ochi. “Nu-i așa că este o potrivire frumoasă?” a întrebat ea. Nu am putut înțelege niciodată ce se petrecea în mintea ei ca lucrul acesta să i se pară atât de remarcabil. Dar tot ce trebuia să fac ca să-i păstrez motivarea era să-i împărtășesc entuziasmul și să-i apreciez munca”. Putem găsi persoana potrivită când îi cunoaștem capacitățile.
Dacă un muzician are un talent limitat, e o greșeală și îi facem un deserviciu să-i spunem despre bucuria de a fi un Mozart. În motivare, dorința trebuie să fie combinată cu abilitatea. Apoi, știind câtă responsabilitate își poate asuma. Unii oameni își pot asuma responsabilitate deplină, dar nu singuri. Ceva din sufletul lor le spune: “Nu vreau întreaga greutate. Vreau să am pe cineva pe care să mă sprijin, cineva căruia să-i dau raportul”. Putem găsi persoana potrivită atribuindu-i meritele pe care să le confirme. Un lider scrie: “Unul din șefii mei avea un fel aparte de a spune lucruri drăguțe despre angajații săi care ajungeau la ei “¦ nu puteam să nu încercăm să facem mai mult decât spunea el. Oamenii se vor strădui să-și susțină o reputație bună”.
În cele din urmă, știind după ce însetează. Oamenii însetează după lucruri diferite. Unul din secretele identificării lucrului după care însetează cineva este să vezi ce l-a motivat în trecut. Oamenii își potolesc rareori setea lor fundamentală. Când le-o stingem, îi motivam.
